Un amic, american, imi povestea odata, la Roma:
“Astazi am fost sa-mi iau cafeaua de dimineata la barul unde merg intotdeauna. Barmanul, fiindca ma cunoaste, m-a intrebat: Daniel, cum sa fie cafeaua? I-am spus: amara, ca un film frantuzesc!”
Atat.
Photography is capturing the silent moment. No matter how fast the object moves, once the [button] is pressed everything stops. It’s just the same as the moment of death.
Acest post este dedicat lui Laura.
Ceea ce puteti citi mai sus nu este numele unui medicament contra alergiei, ci a unui regizor finlandez. Pentru ca tocmai m-am intors dintr-o calatorie in Finlanda, m-am gandit ca ar fi cel mai potrivit moment pentru a va prezenta aceasta figura interesanta (alaturi de alte cateva ce vor urma) [...]
Francesca a avut prieteni si prietene. Am cunoscut cativa din acestia, la Roma, astazi oameni in toata firea (?), dintre ei unii devenindu-mi buni prieteni. Altii, vesnici dusmani. Cu ceva ani in urma aveam in proiect sa scriu un eseu despre arta lui Francesca. Drept urmare, am intrebat doi dintre fostii sai amici ce imi [...]
