3 thoughts on “Sidney Hardwick

  1. cred ca pentru a manca si bea din obiecte de arta trebuie sa ai foarte foarte mult timp, la fiecare inghititura sa privesti linia, chenarul, geometria, textura obiectului cu alti ochi, transpusi instantaneu in alte gusturi. asa cum mancarea mancata din palma are alt gust decat mancarea infipta in capatul unei furculite.

  2. Cred ca cine a crescut cu asa ceva, linia, chenarul, geometria si textura ii sunt interioare. Le ai de la nastere si le descoperi pe parcursul intregii vieti atunci cand vezi ceva nemaivazut-la-tine la altii. Si in acel moment vrei sa obtii acel obiect, acea linie (ca cele din palma) fara de care nu poti fi complet. Si o faci cu orice risc, Zeii ajutandu-ti.

    Daca esti artist, faci la fel. Iti creezi liniile si formele interioare, cele pe care le ai de la nastere sau de dinainte de nastere.

  3. mai rau e daca se intampla sa prinzi morbul colectionarii si sa tot vrei obtinerea unei linii cu care totusi nu esti complet (caci de-aia tot cauti alta si alta). intr-un fel, hotararea de a fi creator te scapa de multe greutati legate de rolul de descoperitor.
    i-adevarat si ca nu oricine poate fi creator pt. ca vrea, dar sunt multi care isi astupa voit resursele, si altii care deschid resurselor cat mai multe usi…
    optiunea de a fi artist nu e decisa de talent, nu? adica vocatia e o chestie care poate fi numita post factum, in fuctie de criterii legate de receptare…. iiii ce m-am lungit

Comments are closed.