See / Hear

The aim was to explore the relationship between geometry and audio.

P.S. Nimic nu ma enerveaza mai mult decat afirmatiile a tot felul de autori cum ca Bizantul, spre deosebire de partea Occidentala a Imperiului (ultra-rationalista, cica), nu prea a avut de-a face cu intrebari de genul: cati ingeri pot dansa pe varful unui ac. Bizantul a fost cu spiritualitatea, Apusul cu ratiunea. Cam asa stau lucrurile, ne spun expertii. Expertii ne spun multe chestii, iar noi ne repezim sa ii credem, mai ales daca respectivii poarta ceva sutane sau daca, prin gratiile Divinitatii, am fost nascuti pe teritorii post-Bizantine. Personal, nu inghit asemenea aspirine decat cu greu. Mi se pare foarte dificil sa fac o diferenta obiectiva intre “rationalitatea” apuseana* si cea bizantin-asiatica**. Nu are rost sa intru in detalii. Ignoranta face pe multi sa creada ca Bizantul = Ioan Hrisostomos, Apusul = Toma Aquinas. Ceea ce e foarte OK. Insa daca pui mana si citesti, spre exemplu, Maxim Marturisitorul, care scria prin sec. VII ca

from among the powers of the soul, one of them feeds and supports the increase, another one is immaginative and impulsive and another one is rational and intellectual. The first one is shared among plants. Besides it, irrational beings also share the second one. And people, besides these two, also share the third one. The first two powers are subject to corruption, the third one proves to be unalterable and immortal.

si Descartes, care scria prin XVII exact acelasi lucru, deducand nemurirea sufletului din faptul ca are ratiune, (facultate pe care numai omul o poseda, spre deosebire de plante si animale – simple mecanisme -, ratiunea fiind unalterable and immortal.)

lucrurile nu mai sunt chiar atat de ferm delimitabile.

Dar cand il auzi pe Plesu si alti patrologi politruci (ratati in ambele discipline) dandu-si cu parerea despre cam cum ar trebui sa se comporte lumea asta pentru a fi OK in ochii Divinitatii, mai ca intri la banuieli referitor la adevarul afirmatiilor lui Maxim sau Descartes (cum ca ratiunea apartine oamenilor)…

________

* Care, spre exemplu, distingea intre vreo 10 feluri de gratie divina: aeterna / temporaria / gratis data / gratum faciens / permanens / auxilii specialis / auxilii adjuvantis / sufficiens / efficax / operans / cooperans.

** Care clasifica patimile si virtutile in nesfarsite catene bazate pe cele 3-4 etaje ale sufletului, fiecare cu problemele si pacatele ei – si durerile de cap ale studentului care trebuia sa le memoreze.

4 thoughts on “See / Hear

  1. “Care clasifica patimile si virtutile in nesfarsite catene bazate pe cele 3-4 etaje ale sufletului, fiecare cu problemele si pacatele ei”

    Deci asta era viziunea despre suflet a ‘bizantin-asiaticilor’ ?!

    Cine poate dovedi ca sufletul are etaje?

    … a nu se confunda cu nivelele de evolutie spirituala.

  2. @ -X- :

    Cine o poate dovedi? Cei care o “pot” face se pare ca sunt cu mult mai multi decat cei care refuza sa o faca…

    @ ODG:

    Momentan il citesc pe Maxim si am ramas, serios, socat de similitudinile dintre sistemul sau cognitiv si cel decartian. Din cate stiu, nu exista un studiu serios care sa analizeze chestiunea. Some sugestions, maybe? Am dat de ceva referinte pe la Yannaras si cativa altii, dar sunt atat de patetice incat te apuca efectiv rasul.

  3. De ce statutul de doctor intr-un domeniu al cunoasterii ar exclude convingerile personale ale cuiva? Psihologia omeneasca admite lucruri cel putin la fel de neverosimile, asa cum ti se pare acesta. Combate ideea, nu persoana!

  4. E atat de mult de spus aici si mie mi-e enorm de lene sa o fac… Miauuuuuuuuu.

    > “sinoadele ecumenice validau sau nu, ulterior, cele exprimate.” – deci dptaudv, doar chestiunile validate de “sinoadele ecumenice” au garantia integritatii epistemologice. Well… asta inseamna ca:

    a. te restrangi la doar 5 sinoade (381 si 553 nefiind, de fapt, ecumenice, aka no Pope, no legates).

    b. lasi pe dinafara o cantitate impresionanta de chestiuni care astazi definesc big time bagajul liturgico-dogmatic al confesiunii tale (isihasmul, de ex., cele 7 taine, de ex. etc etc etc) si care nu au nici o treaba cu vreo validare a sinoadelor ecumenice.

    Foarte multe din elementele sistemului decartian sunt preluate mot-à-mot din Parinti, respectivele elemente nefiind niciodata condamnate de…well… vreun sinod ecumenic. Faptul ca Robert Desgabets, monah benedictin, a fost unul din primii aparatori ai filosofului, spune multe. Iar cazul lui Desgabets este departe de a fi singular. In scolile Ordinului Oratorian se preda, ups, sistemul decartian. Destui membri ai Ordinului sunt cinstiti ca Sf. in BC – dar asta nu cred ca are vreo importanta pt. tine.

    In fine… Be cool, dude.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>