Relatia masina/om in intelepciunea chineza
Motto: The Industrial Revolution and its consequences have been a disaster for the human race.
Ted Kaczynski
Un mic text despre relatia masina-om, scris in secolul al IV-lea i.Cr. de catre Inteleptul chinez Zhuangzi.
N.B. Structurarea/sublinierile imi apartin.
As Tzu-Gung was traveling through the regions north of the river Han, he saw an old man working in his vegetable garden. He had dug an irrigation ditch. The man would descend into a well, fetch up a vessel of water in his arms and pour it out into the ditch. While his efforts were tremendous the results appeared to be very meager.Tzu-Gung said: There is a way whereby you can irrigate a hundred ditches in one day, and whereby you can do much with little effort. Would you not like to hear of it? Then the gardener stood up, looked at him and said: And what would that be? Tzu-Gung replied: You take a wooden lever, weighted at the back and light in front. In this way you can bring up water so quickly that it just gushes out. This is called a draw-well. Then anger rose up in the old man’s face and he said: I have heard my teacher say that:
- whoever uses machines does all his work like a machine
- he who does his work like a machine grows a heart like a machine
- who carries the heart of a machine in his breast loses his simplicity
- who has lost his simplicity becomes unsure in the strivings of his soul
- uncertainty in the strivings of the soul is something which does not agree with honest sense.
It is not that I do not know of such things; I am ashamed to use them.
Bun. Acum, asa dupa cum stiti, eu sunt mai sceptic de felul meu (si tare nu-mi place uneori). Adica inghit cam greu chestiile filosofico-religios-misticoide. Am nevoie de argumente clare, rationale pentru orice. Ma intreb: nu este roata olarului una dintre cele mai vechi inventii umane - cu prezenta atestata in China preistorica? Este. In povestioara se spune ca gradinarul buclucas cara apa cu un vas. Vasul - si cam stim cum arata vasele antice chinezesti, nu-i asa? - a fost facut la roata, asadar la un dispozitiv mecanic. Santul cu pricina nu a fost nici el sapat cu mainile - presupun. Asadar, omul a folosit tehnologie pentru a-si usura munca si imbunatati calitatea uneltelor. Putea foarte bine sa sape cu mainile si sa care apa in gura. Daca insa ar fi facut asa, respectiva pilda nu ar mai fi existat. Surpriza: la un moment dat se opreste. Nu vrea sa mearga mai departe cu tehnica. Cand Tzu-Gung il sfatuieste cum sa-si construiasca o fantana cu cumpana, gradinarul il repede furios si, mai mult, ii ofera Inteleptului itinerant 5 argumente impotriva avansului tehnologic.
Ce am inteles eu din fragmentul de mai sus: gradinarul (probabil) mai intelept decat Tzu-Gung insusi, nu era impotriva tehnologiei in sine (el insusi a folosit-o), ci impotriva incapacitatii de a te opri la un moment dat. Sa fi intuit el cumva consecintele ultime ale unei biete fantani cu cumpana: moara, motorul, irigatiile computerizate, plantele modificate genetic etc?
…si spuneam: este totusi posibil sa spui STOP inventivitatii si “progresului” tehnologic? Aceasta nu inseamna sa pui, in fond, STOP, creativitatii mintii umane si sa transformi lumea intr-un univers al infinitei teorii si masturbari mintale pe chestiuni de terminologie abstracta filosofic-religios-ideologic-politica? Intr-o lume in care nimic niciodata nu s-ar putea materializa, ci totul ar fi speculatie pura. Care este relatia intre simplitatea spirituala si complexitatea tehnologica (vezi si sentimentul rusinii si, de aici, al vinovatiei, care il incerca pe gradinar)? Exista oare, intr-adevar, una?! Caci, cand gradinarul s-a referit la heart like a machine, m-am gandit instant la pacemaker-e… si la pacea nevinovata a inimii.
Vechea povestioara chineza a fost preluata din Marshall McLuhan, Understanding Media: The Extensions of Man, 1964.
O scurta prezentare a cartii, aici.
____________
Matematicianul american Joshua Sasmor scria ca perhaps one day the tools will be better than us - but we won’t be _able_ to know, only the tools will…
Nu-i asa c’arata bine tipa?
- James M. Curtis, Marshall McLuhan and French Structuralism, in boundary 2, Vol. 1, No. 1 (Autumn, 1972), pp. 134-146
- Wilfred Watson, Marshall McLuhan and Multi-Consciousness: The Place Marie Dialogues, in boundary 2, Vol. 3, No. 1, A Canadian Issue (Autumn, 1974), pp. 197-212.
- Adrienne McLean, Media Effects: Marshall McLuhan, Television Culture, and “The X-Files”, in Film Quarterly, Vol. 51, No. 4 (Summer, 1998), pp. 2-11.
- Jennifer Wicke, Reading Modernism, After Hugh Kenner (1923–2003). Hugh Kenner’s Pound of Flesh, in Modernism/modernity, Volume 12, Number 3, September 2005, pp. 493-497.
- Susan Douglas, The Turn Within: The Irony of Technology in a Globalized World, in American Quarterly, Volume 58, Number 3, September 2006, pp. 619-638.







This post has 4 comments
August 3rd, 2009
hihihi, asta parc-ar fi un fel de deconspirare a parabolelor nereusite. nu anchilozeaza sufeltul de la tehnologie. in schimb obtine un acces simulat la enorm de multe lucruri, si se alege cu acces real la tot mai putine. poate vedea cinsudemii de opere de arta pe net si tot mai putine live (mai putine pt. ca sta calare pe tehnologie), sunt oameni care vad cinsudemii de concerte inregistrate si care nu au fost in viata lor la un concert. drept e ca nu cunosc senzatia participarii reale cu toata comunicarea colectiva empatica etc etc, da’ bucata aia de suflet ramasa latenta e destul de mica fata de alte mii de bucati destelenite. Ant then again, you never know, poate bucata aia mica e exact ce cauta omul de zeci de ani de ascultat inregistrari… n-ai cum sa stii daca buturuga mica chiar rastoarna carul mare
August 3rd, 2009
furnica era un banal “si”

August 3rd, 2009
“mai putine pt. ca sta calare pe tehnologie” - sau mai putine pentru ca nu isi permite.
Eu prefer sa ma uit la concerte acasa (cel putin la cele din aria BM) si nu sa fiu acolo, inconjurat de tot felul de adolescenti alcolizati si imbecili ce-si urla paganismul cat pot de tare. La jazz sau clasica e altceva. Daca la primul am fost destul de des, la cel de-al doilea mai rar deoarece sunt destul (pana la foarte) scumpe. In plus, comunicarea colectiva nu ma prea intereseaza. Prefer sa stau acasa cu un vin bun si cateva feliute de branza.
August 3rd, 2009
foarte frumos! era doar un exemplu
. ideea e, vezi doamne, ca toata lumea se uita fericita la o poza cu un camp de maci si nu se oboseste sa se duca-n camp, sa inspire adanc (pe caldura si insectele-astea!).
cat despre fiorul colectiv, am fost aruncata sub cateva scene, nu mi-e chiar asa de dor. in plus sunt oricum fan studio, vreau sa fie piesa cum am auzit-o cand mi-a placut, nu-mi trebuie floricele, noutati, variatiuni demonstrative si surprize inteligente.(ii exclud aici pe artistii foarte ludici si interactivi)
chestia e ca nu as freca maioneza cu lingura de lemn, doar pentru a nu folosi mixerul. si nici n-as freca doua bucati de cremene una de alta, ca sa fac focul.
Stati pe subiect si fiti respectuosi fata de alti cititori