Asa cum v-am anuntat de ieri, astazi Japonia traditionala.

Vorbind cu un bun amic japonez, pe care am avut onoarea sa-l am coleg, membru al unei vechi familii nipone (cu radacini documentate pana in sec. XV). despre cultura traditionala a tarii sale, l-am rugat sa-mi aduca, cand se va intoarce acasa pentru vacanta, un CD cu muzica traditionala autentica - aproape imposibil de gasit in Europa.

Cand s-a intors, pe langa maldarul de manga pe care mi l-a daruit, se afla si un CD bizar. Bizar in sensul ca indescifrabil - pe coperta nu era scris nimic in vreo limba cunoscuta de mine. Doar japoneza. Marele meu noroc a fost ca in carticica din interior sa gasesc cateva info in engleza despre ce contine acel album: muzica imperiala japoneza de cel mai inalt rafinament! Sau, cu alte cuvinte, Gagaku.

Pentru Dumneavostra am scanat pagina in engleza din carticica mentionata mai sus (click pentru vizualizare marita):

si pagina cu titlurile pieselor:

In spatele genului gagaku, care este si genul oficial de muzica interpretat in Palatul Imperial, se ascunde o intreaga filosofie, veche de peste un mileniu. Muzica, extrem de abstracta pentru o ureche europeana neprofesionista, ramane aproape inaccesibila intelegerii noastre. Eu personal ma distrez de minune cand aud chestii de genul “sunt un mare fan al muzicii zen / budiste”, “meditez pe muzica japoneza traditionala” etc. Caci pentru a patrunde macar superficial in universul hiper-rafinat si complex al acestei muzici este necesara familiarizarea cu notiuni de muzica asiatica, filosofie si istorie a etichetei  imperiale japoneze fara de care ascultarea acestor chestiuni va ramane o simpla chestiune de curiozitate sau falsitate intelectuala (ca sa nu spun snobism de cea mai joasa speta). Asa cum puteti citi si in articolele de mai jos, gagaku a ramas pana foarte recent un stil aproape necunoscut pana si japonezilor obisnuiti deoarece el era interpretat doar la Curte sau in cadrul ceremoniilor oficiale (inmormantari sau nunti). Doar foarte recent, si initial la solicitarea (etno)muzicologistilor, asemenea performante au inceput sa fie inregistrate.

Mai jos puteti asculta doua piese de pe acest fascinant album, neatins de nici o influenta europeana sau new-age.

Sojo Shukoshi:

Hyojo etenraku. Nokorigaku sanben:

Taiko

  • R. Garfias, Gradual Modifications of the Gagaku Tradition, in Ethnomusicology, Vol. 4, No. 1 (Jan., 1960), pp. 16-19.

Cateva articole scrise de Eta Harich-Schneider, una dintre cele mai importante voci in ceea ce priveste muzica traditionala japoneza (si nu doar):

  • The Present Condition of Japanese Court Music, in The Musical Quarterly, Vol. 39, No. 1 (Jan., 1953), pp. 49-74.
  • Koromogae. One of the Saibara of Japanese Court Music, in Monumenta Nipponica, Vol. 8, No. 1/2 (1952), pp. 398-406.
  • Roei. The Medieval Court Songs of Japan:
  • Part. I (Monumenta Nipponica, Vol. 13, No. 3/4 (Oct., 1957 - Jan., 1958), pp. 183-222)
  • Part. II (Monumenta Nipponica, Vol. 14, No. 1/2 (Apr. - Jul., 1958), pp. 91-118)
  • Part. III (Monumenta Nipponica, Vol. 14, No. 3/4 (Oct., 1958 - Jan., 1959), pp. 319-355)
  • Part. IV (Monumenta Nipponica, Vol. 15, No. 3/4 (Oct., 1959 - Jan., 1960), pp. 415-424)

Si pentru ca tot suntem la Monumenta Nipponica Journal : Studies in Japanese Culture (cred ca cea mai buna revista non-asiatica dedicata studiilor japoneze) va ofer mai jos un Index pentru numerele 1-50:

  • Index 1-50, in Monumenta Nipponica, Vol. 51, No. 4 (Winter, 1996), pp. 1-43.