Hartia de perete, cunoscuta si sub numele de Wallpaper, a inlocuit cu succes celebrele tapiterii - pe care doar cele mai bogate familii si le puteau permite. Avem asadar de-a face cu un produs care nu se adresa elitelor societatii, cel putin in timpul Renasterii. Sa nu generalizam, insa. Exista destule exemple in care vedem cum Imparati ca Maximilian I al Sfantului Imperiu Roman a comandat una dintre cele mai mari wallpapere ale vremii: 3.57 x 2.95 metri, imensa (pentru secolul XVI) imagine fiind compusa din 192 de parti distincte.

Situatia insa s-a cam schimbat astazi. Hartia de perete a devenit un lux pe care, din nou, nu toti si-l pot permite. Desigur, nu ma refer aici la sulurile pe care puteti cumpara de la supermarket, ci la editiile limitate sau tiparite pe suporturi speciale, la creatiile unice sau pictate de mana.

In categoria high-quality a ghildelor de artisti specializati in producerea acestui material intra si Neisha Crosland.

Intotdeauna mi-am imaginat ca o haina sau un accesoriu vestimentar este destinat, in primul rand, aruncarii, lasarii la picioare, abandonarii… rolul protector venind pe locul doi. Una dintre cele mai importante calitati pe care trebuie sa le aiba haina perfecta este cea a formei pe care o ia in timpul dezbracarii si nu doar in timpul purtarii. Modul in care o fusta, o rochie de seara, cade la picioare, sunetul pe care il murmura in timpul prabusirii… sunt elemente care creeaza marele designer sau mediocrul croitor pierdut in multime.

De ce scriu aceste lucruri? Au ele vreo legatura cu creatiile lui Neisha? Ei bine, cred ca au. Pentru ca ceea ce reprezinta rochia de seara pentru un corp de femeie, sunt wallpaper-ele pentru un perete. Evident, miscarea este inversa: modul in care acestea reusesc sa acopere il definesc pe cel care le-a creat: genial sau mediocru. Tertium non datur!

Situl companiei