Marcel van der Vlugt - Infasurat in disparitie
Posted on April 16th, 2009 in Arta pentru o zi
I-as ruga pe toti Nobilii cititori ai Lanternativei, care au avut bunavointa de a ma trece in blogroll-urile si feed-burn-urile si… lor sa ma sterga de acolo. Dragii mei, va rog sa va pierdeti 2 minute din existenta pentru a o face. Va fi primul pas spre disparitia acestui blog inutil de infantil. Voua tuturor va dedic acest post. Cu mii de multumiri, evident.
Aaaaaaaah, der Vlugt este o nebunie. Imaginile au fost preluate din albumul A New Day (2008).
Si spunea: Corpul femeii inghite prea multa lumina! Prea multa frumusete…
Despre clinici de frumusete am mai scris aici.
This post has 14 comments
April 16th, 2009
How about … No?
(eu am blog de 5 ani)
April 16th, 2009
Ramane la latitudinea Domniei tale, evident.
Pana la urma ceea ce incerc sa fac de ceva timp este sa inteleg rolul esential al acestei activitati: blogging-ul. De ce acest lucru? De unde nevoia de a avea un blog, doua, zece? Ce trebuie spus / scris pe un blog si ce nu? Am observat cum sunt apostrofati uneori cei care au bloguri cu tenta filosofic-speculativa: chestii prea grele pentru un blog, blogging-ul este pentru a ne mai destinde, a ne mai, stii, distrage de la realitatea stramba in care vegetam etc.
Este adevarat ca nu sunt o persoana pentru care lumina sa fie o evidenta dar… trecem si de asta
Si da, am vazut ca ai blog de 5 ani. As avea multe de intrebat
April 16th, 2009
de ce nu il gandesti ca pe o simpla platforma de comunicare? (de fapt asta si faci.) blogul este ceea ce vrei tu sa fie, nu exista un tipar. poate ca nu primesti feedback-ul pe care il cauti si de aici poate nemultumirea. fac si eu presupuneri…
da, cred ca iti pot spune destule despre bloggingul de la noi, mai ales despre inceputuri. mailul de la comentariu e valabil.
April 16th, 2009
Multumesc.
Aaaa nu, chestiunea cu feedback-ul nu ma deranjeaza absolut defel. Sau…poate ca da. Explic: cand am inceput acest blog eram ferm convins ca nu voi avea aproape nici o accesare, date fiind subiectele mele de interes (unii le numeau de nisa / underground / experimentale / indie etc.). Iata insa ca s-a intamplat exact contrariul si tocmai acest lucru, paradoxal, ma indispune. Daca la acest tip de feedback te referi. (dar mai multe pe mail
)
April 16th, 2009
Îmi pare rau, dar nu îti pot respecta dorinta.
P.S.: Astept cu nerabdare sa postezi cânturile acelea din seria celor liturgice începute în post-ul In principio erat verbum.
April 16th, 2009
Draga Schwarzmann, canturile vor veni cat de curand.
April 16th, 2009
Ma tem ca nici eu nu iti pot indeplini dorinta. Din motive cat se poate de subiective
April 17th, 2009
te inteleg perfect dar ma abtin totusi sa te sterg de pe blogul meu. atunci cand chiar o sa incetezi sa mai scrii aici, vom vedea…
April 17th, 2009
Draga Phosphoros, cu tine sunt impacat! Tu nici macar nu ai un blog, ci un anti-blog
April 28th, 2009
Stapânul dicteaza întotdeauna regulile jocului… am intrat in joc, respect regulile, si nu comentez… nu ca nu as fi copilul rebel… dar jocurile cele mai frumoase sunt cele le joci serios.
P.S.[... il las "hide" pentru altii... "vizible for me"]hi hi hi
April 28th, 2009
Iocari serio!
April 28th, 2009
bunicul din ardeal avea in curte un cires urias, minunat. cand venea la noi cu trenul, aducea bineinteles si o geanta burdusita cu cirese.
o data, mi-amintesc ca tata l-a asteptat la gara cu masina. eu si bunicul stateam amandoi pe bancheta din spate, cu geanta intre noi :), iar eu mancam din cirese fara sa ma pot opri. ca sa ma calmeze, bunicu-meu mi-a zis ca nu e bine sa mananci mai mult de opt cirese, la care eu i-am raspuns ca mancasem vreo sapte. 
promit ca o sa fac si eu ceea ce ai cerut, dar mai lasa-ma o zi. inca vreo 3 cirese.
April 28th, 2009
rectific, am gresit, limita admisa era de zece cirese, nu opt. nu le am cu cifrele deloc, n-as fi putut fi niciodata contabil, sau as fi putut, dar as fi fost un contabil pururea inlacrimat.
April 28th, 2009
@ cinemavictoria:
Fie precum vrei.
Astfel de istorii ar indoi si o bara de arest - in spatele careia s-ar afla contabilul pururi inlacrimat, inchis din cauza repetatelor minusuri din casa.
Add a comment