Lituania, minunea de dupa colt

“Articol” raspuns la prezentarea lui – X – facuta lui Ciurlionis.

Cine a vizitat Lituania a putut vedea monstruoasa mostenire lasata de homo-sovieticus pe aceste meleaguri. Insa, ascultand muzica lui Laurynas mi s-a parut ca cineva m-a luat de mana si mi-a spus: hai sa-ti arat! Sceptic, am pornit la drum. Ce sa-mi arate?! Vazusem multe blocuri scorojite la viata mea, multe cartiere post-sovietice deprimate, pline de strazi inguste aratand ca niste alei de cimitire, de balcoane inchise cu gemuri de tren si autobuz, de baruri infecte tapitate cu reclame Pepsi si Coca-Cola pisate de caini vagabonzi cu 3 picioare… Ce sa-mi arate?! Un colt doar, cu tencuiala cazuta. Un colt doar. Odata trecut, si lumea s-a schimbat! Paduri de mult taiate, oameni cu credinte si sperante de mult moarte, cosuri fumegande de casute ingrijite, zodiacuri pe care nimeni nu mai stia sa le citeasca, au aparut in fata mea. Minunea avea loc acolo, pe strada cu gropi si geamuri zoioase. Mi-am dat seama ca Iarna existentei sau Cimitirul din Zemaitija sunt note necesare, poate, din marea simfonie a vietii. Dar nu sunt ultimele! Caci Regele lumii, a vechii lumi, nu a murit. Se ascunde, maiestuos, acolo unde nimeni nu se asteapta. Printre noi, in noi.

2 thoughts on “Lituania, minunea de dupa colt

  1. Cunostintele mele despre muzica contemporana din spatiul tarilor baltice este cu mult, foarte mult, sub linia de plutire :)

    Citind acest blog incerc sa mai retring aria petelor albe de pe harta muzicala a Lituaniei.

Comments are closed.