Este greu a scrie despre jurnale uitate. Unul din motive este limba in care sunt scrise. Acta eruditorum a aparut in latina, limba considerata moarta. Personal, nu sunt de acord cu definitia “limba latina este o limba moarta”. Prefer interpretarea pe care Stravinski o dadea acestei limbi: un monument pietrificat in propria sa perfectiune. Sa mori de ras.

Acta Eruditorum a fost prima revista stiintifica publicata in Germania, ea aparand intre anii 1682 - 1782. A fost fondata de catre Otto Mencke, cunoscut mai ales ca si genealogist al matematicienilor celebri, printre care se numara Gauss si Hilbert. Teza de doctorat al lui Menke, scrisa de asemeni in latina (in acele timpuri o adevarata lingua franca a savantilor si intelectualilor Europei), are ca titlu: Ex Theologia naturali - De Absoluta Dei Simplicitate, Micropolitiam, id est Rempublicam In Microcosmo Conspicuam, fiind sustinuta la Universitatea din Leipzig in 1665 / 1666. Interesat de miscarea stiintifica europeana (mai putin pe latura umanistica si mai mult pe cea reala - matematica, astronomie, stiinte naturale), Menke a fondat aceasta revista urmand modelul francezului Journal des savants (1665) - prima revista stintifica publicata in Europa - si a italianului Giornale de’letterati d’Italia (1668) - publicat la Roma sub conducerea lui Francesco Nazzari.

Acta Eruditorum a devenit, destul de repede, punctul de intalnire a celor mai luminate minti ale Europei, intre paginile sale gasindu-se articole semnate de Newton, Leibniz, Euler sau aproape-uitatul transilvanean Stephan Bergler.

Dupa moartea lui Menke, revista a fost continuata de catre fiul sau Johann Burckhardt Mencke, schimbandu-si titlul in Nova Acta Eruditorum.

Asa cum am mentionat mai sus, articolele erau scrise in limba latina, cele care soseau la redactie intr-o alta limba fiind traduse de asemeni in latina. Revista continea, pe langa articolele principale, si sectiuni speciale pentru recenzii, noutati editorial-politice si scurte notite despre diverse alte subiecte.

Initial, principalii redactori si autori de articole erau teologi de formatie, membri ai Bisericii Romano-Catolice, revista devenind unul din punctele de referinta in perioada Contrareformei. Nu insa pentru mult timp deoarece, incepand cu ultimile numere din Acta Eruditorum si continuand cu aproape intreaga serie din Nova Acta…, ea a fost pusa la celebrul Index Librorum Prohibitorum, iar motivele nu sunt greu de ghicit privind lista savantilor ce publicau in ea.

Ca si celelalte jurnale prezentate pana in acest moment la Lanternativa, nici Acta Eruditorum nu a avut parte de o monografie completa, exhaustiva. Probabil si din cauza ca aceasta revista nu era tocmai o… revista, ci are aspectul unor adevarate tomuri de peste 500 de pagini fiecare (spre exemplu, primul numar are 598 p.).

Problemele puse pe parcursul celor 4406 articole din editia aparuta in timpul vietii lui Menke (dintre acestea, 316 fiind lucrari originale) sunt extrem de interesante, iar una dintre ele trateaza problema constelatiilor disparute. Este vorba despre Gladii Electorales Saxonici 1684, Pomum Imperiale 1688 si Sceptrum Brandeburgicum I688.

Descoperite, sau mai bine zis create, de catre Godfried Kirch, directorul observatorului din Berlin si membru al Academiei de Stiinte din Berlin, aceste constelatii cu inalte conotatii politice, au fost dedicate:

1. Gladii Electorales Saxonici 1684 - Printului elector de Saxonia Johan Georg (scutul din partea stanga a imaginii se numeste Scutum Sobiescianum)

2. Pomum Imperiale - Imparatului Leopold I

P.S. Destul de recent a aparut volumul 15 din Acta Historica Astronomiae. Beitrage zur Astronomiegeschichte unde persoana si activitatea lui Kirsh este analizata mai pe larg intr-un articol semnat de Klaus-Dieter Herbst.