Informatiile pe care le detin despre acest jurnal sunt extrem de putine. Tot ceea ce stiu provine, in special, din paginile rasfoite.

Le courier de l`hymen avea o aparitie bisaptamanala: joia si duminica, fiind dedicat, asa cum se poate citi in pagina de garda a primului numar, femeilor singure (dovada fiind si rubrica anunturi matrimoniale) sau a celor care, dintr-un motiv sau altul, doreau sa-si destainuiasca problemele, protejate de anonimitate, si celorlalti cititori / -oare a acestei publicatii. Alte oferte erau noutatile din lumea teatrului, ultimele inventii din cosmetica, precum si legile emise de Adunarea Nationala ce puteau avea vreo legatura cu sexul frumos. Scopul editorilor a fost acela de a oferi, prin Le courier…, o satisfactie matinala femeilor dornice de a citi si ceva mai relaxant, presa vremii fiind inecata, ca si cea de astazi, in povestiri macabre si noutati ghilotinante. Insa, cu toate aceste oferte tentante, existenta sa a fost mai mult decat efemera: februarie - iulie 1791.

Orientarea jurnalului este destul de ambigua, el oferind spatiu atat noutatilor din lumea aristocratiei europene, cat si cetatenilor Republicii proaspat declarate (primul numar a aparut in duminica de 20 februarie 1791). Nici un articol nu este semnat, insa cel care suporta aparitia sa era L.P. Couret (1749-1806), celebru librar si publicist din Villeneuve (Orleans). A emigrat  la Gand, in Belgia, unde a ocupat un post de profesor de gramatica la renumita  Ecole centrale du Département de l’Escaut.

Juranul, si importanta sa, este mentionat in cateva publicatii cum ar fi L’Emancipation des Noirs dans la Revolution francaise (1789-1795), de Jean-Daniel Piquet (Paris, 2002), p. 65 sau in Yale French Studies, nr. 101: Fragments of Revolution, articolul lui Jennifer Jones: Personals and Politics: Courting la citoyenne in Le courrier de l’hymen.

P.S. 1. Asa cum se poate vedea in titlul original, numele este courier si nu courrier.

P.S. 2. Printre cartile publicate de Louis-Pierre Couret de Villeneuve se numara si:

Description de toutes les Plantes qui se cultivent dans le Jardin Botanique de l’Ecole Centrale du Departement de l’Escaut a Gand. Paris, 1802.

Bouteroue de Fay, La Nature consideree dans plusieurs de ses operations, ou Memoires et Observations sur diverses parties de l’Histoire Naturelle. Avec la Mineralogie de l’Orleanois. Paris, 1783.

Essai sur la Topographie d’Olivet, publie par la Societe Royale de Physique, d’Histoire Naturelle et des Arts d’Orleans. Paris, 1784.