Am descoperit foarte recent un blog dedicat dansului / coregrafiei contemporane si  mi-am spus sa vi-l prezint nu asa, sec, ci prin cateva randulete inutile.

Cred ca unul dintre cele mai ingrozitoare si mai rezonante (cel putin pentru mine) simtaminte este claustrofobia. Cand un spatiu - orice spatiu - devine colt, devine ghimpe, devine coroana de spini. O iei cu tine oriunde te duci sau te gandesti. In dansul contemporan aceasta “frica” este des luata in consideratie si exploatata pana la ultimele limite. Dansul: unul dintre cele mai vechi moduri de exprimare. Iar spatiul construit ma face sa ma gandesc la doua versuri de’a lui Eminescu:

Si-asa merge de frumos

De parca-ar scrie pe jos.

Asadar, caligrafiile fricii…

Dans in imagini