Center for History of Hermetic Philosophy and Related Currents - unicul centru, pana la ora actuala, dedicat acestui subiect atat de complex.

Mai jos puteti gasi un post despre femeie si cateva reprezentari destul de nude. Unii s-ar putea intreba: “ok, pana la urma ce fel de blog este asta?! Acum prezinta tot felul de jucarioare, acum ne tranteste femei si barbati goi in pozitii scandaloase… Ca pana la urma toata aceasta nebunie fara nici un sens, fara nici o continuitate tematica sa se sfarseasca cu prezentarea unei institutii academice serioase sau a unui volum de studii dedicate nu’s carei perioade. Treaba e asta?”. Gasesc intrebarea justificata.

Stiu ca unii din Nobilii cititori ai Lanternativei si-au trecut acest blog in lista lor sub etichete de genul “everything” (impotriva rugamintii mele explicite de a nu o face…). Oricat de ciudat ar parea, acest blog nu este despre toti-si-toaca-din-cer. Oricat de ciudat ar parea, exista o continutate si o relatie cat se poate de stransa intre posturile prezentate pana acum, un fir rosu care strabate, imparte, desparte si uneste toate titlurile din Lanternativa. Este o reprezentare iconica a celor patru Adverbe calcedoniene. E atat greu sa le pui pe toate 4 impreuna…

Unul dintre cele mai importante instrumente de lucru editate de centrul mai sus mentionat - pe scurt GHF - este Dictionary of Gnosis & Western Esotericism, o lucrare masiva in doua volume (cu peste 1200 pp. in total) ce prezinta

a great range of historical currents and personalities that have flourished in Western culture and society over a period of roughly two millennia, from Late Antiquity to the present. By doing so, it intends not only to provide a comprehensive reference work, but also to question certain ingrained assumptions about the history of Western religion and culture, and promote new agendas and analytical frameworks for research in these domains.

Asadar un intrument obligatoriu pentru toti cei interesati in a intelege mai in adanc societatea contemporana si nu numai.

Unii m-au “acuzat” de a fi exagerat in a vedea peste tot numai religie / teologie si de a analiza  arta (contemporana sau nu), economia sau politica europeana pornind de la acest criteriu. Ca sa nu mai spun ca multi asociaza interesu’mi in ale teologiei cu mersul la biserica sau pietismul de nuanta neo-ortodoxa. Cat se poate de fals. Recunosc insa: vad peste tot structuri religioase (secularizate sau nu): in moda, in arta, in economie, in finante, in politica etc. Pentru mine, a lasa aceaste structuri afara inseamna a lasa enorm de mult afara, inseamna a ignora motorul cel mai important al societatii, baza fundamentala a realului in care ne miscam. Este ca si cum ai analiza o pictura renascentista cu Nasterea lui Isus doar d.p.d.v. al culorilor sau un motet medieval doar ca si lucrare sonora, fara a te interesa defel mesajul initial al respectivelor lucrari - mesaj care este mult mai important decat culorile sau sonoritatile in sine. Artistul / muzicianul respectiv este / era considerat valoros in primul rand nu pentru ca a folosit nu stiu ce culori sau invartituri maiastre de arcus, ci pentru cum a reusit sa incarneze in opera sa un anumit mesaj - care, de cele mai multe ori, avea / are conotatii religioase. Sa nu uitam ca de-a lungul perioadei baroce, spre exemplu, au existat artisti cu mult mai talentati decat Caravaggio in ale culorii si tehnicii insa, din cauza ca nu au “reusit” sa incarneze mesajul intr-un mod acceptat de societatea acelor timpuri, ei sunt astazi aproape sau chiar total uitati - si nu pentru ca Biserica i-a pus in mod necesar la Index, cum gresit se crede de cele mai multe ori, ci pentru ca oamenii au fost incapabili sa descifreze mesajul transmis prin intermediul operei pe care o auzeau sau o aveau in fata ochilor (vezi teatrul lui Delminio). Cam la fel se intampla si astazi cu arta abstracta - contemporana: foarte multa lume o considera o porcarie deoarece sunt incapabili de a descifra mesajul aflat in spatele unei respective lucrari vizuale sau muzicale. Altii gasesc arta abstracta interesanta si chiar frumoasa deoarece ignora mesajul, ei oprindu-se doar la nivelul epidermic al culorilor sau formelor, neinteresandu-i nimic altceva - ba chiar iritandu-se cand li se spune ca ceea ce vad sau aud nu-i nici pe departe ceea ce ei cred a fi. Mai sunt si cei care, pusi in fata unei astfel de creatii, sau oricarei alte creatii, ignora aproape total ceea ce vad sau aud, ei plonjand direct in mesajul initial, aflat in spatele respectivelor opere. Pentru ei o lucrare nu se judeca prin categorii de genul frumos / urat, ci prin cat de bine sau mediocru a reusit respectiva creatie sa transmita mesajul.

As vrea acum sa ma opresc putin la un exemplu banal de lectura a societatii cu ajutorul instrumentelor teologice: moda si relatia sa cu lumea si mentalitatea protestanta.

Protestantism discouraged the showier forms of religious self-denial, and refused women the right to set themselves apart in nunneries in order to practice them. Penitential pain and discipline were transferred to everyday life and ordinary things: education, household, work, and even dress. The overt antagonism between the religious-ascetic and the erotic is a psychological contradiction which mystics and fetishists in their very different ways attempt to reconcile.

Finally, the body after the Reformation is scattered in a number of topics, with an emphasis on the sexual dangers of womanhood. Permissiveness comes to a halt; religious symbols are secularized and reduced to accessories of fashion. The body is now complex: sex, nutritions, symbol, biology. Reading the body becomes increasingly difficult, and its ambivalences are exploited by its users. After the eighteenth century fashion is “feminized”; signals are unconsciously transmitted and deciphered. The most influential decoders are psychoanalysis and neo-Darwinians sociobiology.

Asadar corpul modern, spart in mii de bucati, este un “produs” al Reformei si nu al perioadei post-revolutionare franceze, asa cu multi inclina sa creada. Bineinteles, chestiunile merg mult mai in adanc decat atat, dar nu am sa intru in amanunte aici. Intorcandu-ne la Institutul amintit, ceea ce incearca cei de acolo sa faca este sa analizeze evenimentele istorice, realitatile contemporane etc. pornind de la aceste principii / metode mai sus enuntate. Extrem de tanar, fondat in 1999, respectiva institutie reprezinta visul de o viata a unor savanti ca Yates, Culianu sau a celor grupati in jurul fantasticului Warburg Institute din Londra. Sa speram ca cei 10 ani se vor transforma in 100.

Situl oficial al GHF

Dictionarul in varianta electronica (cele doua volume) se afla aici. Pass: lanternativa

_________

Cateva chestii excelente pe care le-am gasit scriind acest “articol” si care merita a fi rasfoite sau citite cu creionul in mana:

N.B. Toate articolele au parola: lanternativa

  • I.P. Culianu, A Corpus for the Body (recenzie-articol), in The Journal of Modern History, Vol. 63, No. 1 (Mar., 1991), pp. 61-80.
  • Léon Poliakov, Jewish bankers and the Holy See from the thirteenth to the seventeenth century. Excelent volum.
  • Raymond De Roover, Scholastic Economics: Survival and Lasting Influence from the Sixteenth Century to Adam Smith, in The Quarterly Journal of Economics, Vol. 69, No. 2 (May, 1955), pp. 161-190.
  • Michael Shapiro, Eighteenth Century Intimations of Modernity: Adam Smith and the Marquis de Sade Eighteenth Century Intimations of Modernity: Adam Smith and the Marquis de Sade, in Political Theory, Vol. 21, No. 2 (May, 1993), pp. 273-293.
  • Peter Partner, Papal Financial Policy in the Renaissance and Counter-Reformation, in Past & Present, No. 88 (Aug., 1980), pp. 17-62.