Frances Yates: o biografie

Cu nici doua luni in urma, s-au implinit 27 de ani de la moartea lui F. Yates, aceasta Iron Maiden a filosofiei neoplatonice si a stiintelor oculte ale Renasterii.

Dame Frances Amelia Yates (1899– 1981)

Stiu ca articolele de genul In Memoriam se scriu, in general, la aniversari rotunde de genul 10, 15…250 de ani. In cazul lui Yates insa lucrurile stau diferit, iar nobilii cititori ai Lanternativei au inteles, cred, de ce: 27 este o icoana a perfectiunii (3X3X3), un numar mult mai rotund decat cincinalele cu care ne-am obisnuit atat de mult. Nu vreau sa intru in detalii privind istoria si filosofia numarului din perspectiva pitagoreica sau / si neoplatonica (poate o voi face intr-un viitor articol) dar cred ca implinirea acestui numar de ani este cel mai potrivit moment pentru a ne exersa arta memoriei, acest lucru intelegandu-l si Marjorie G. Jones prin publicarea ultimei sale carti.

Proaspat iesit de sub teascul tiparnitelor post-industriale, excelentul volum a lui M. Jones Frances Yates and the Hermetic Tradition (iunie 2008), umple un gol imens in randurile celor interesati de istoria Renasterii, a magiei si a ocultismului.

Dupa o (prea)indelungata rezistenta a lumii academice la tot ceea ce ar presupune o legatura cu (pseudo)stiintele alchimiei, magiei si ocultismului, asistam in ultima vreme la o reconsiderare (chiar daca inca timida) a acestor domenii, si aceasta multumita unor cercetatori ca ca F. Yates, Charles Burnett (si in general colectivului format in jurul prestigiosului Institut Warburg), Keith Tomas sau I.P. Culianu (pentru a mentiona doar extrem-de-cativa).

Frances Yates… reprezinta prima biografie dedicata istoricului britanic, aceasta aducand in fata cititorului o Yates necunoscuta pana in acest moment: copilaria sa intr-o familie profund religioasa (anglicani practicanti), educatia primara oferita de insasi mama sa, supravietuirea in timpul razboiului si intrarea in mai-mult-decat-ermetica lume academica engleza – pe usa din dos, fiind doar cateva din hot topic-urile acestui volum.

De ce The art of memory a fost nominata ca una dintre cele mai importante carti non-fiction ale secolului trecut? Ce a adus nou Yates, prin articolele si metoda sa de lucru, in cercetarea istorica? Cred ca cel mai important aport al sau rezida in extraordinara sa libertate de gandire, in originalitatea cu care si-a abordat subiectele si, nu in ultimul rand, in curajul de a-si sustine pana la capat o anumita viziune.

In Frances Yates… santierul creativ construit cu infinita migala in jurul fiecarui articol aparut, a fiecarui volum publicat, ne este, in sfarsit, dezvaluit.

O achizitie obligatorie.

P.S. Iar referitor la 27, nu a stat oare Taica Odin spanzurat cu capul in jos timp de noua zile pentru a obtine darul cunoasterii?