Pentru audiofili, dar nu numai, doua filme excelente.

Pentru cei care doresc sa vada un trailer, aici.

Asa, DVD-urile le gasiti pe Amazon. Daca sunteti interesati de sunet, o masa rotunda realizata de tipii Philoctetes Center. The Multidisciplinary Study of Imagination, intitulata Deep Listening: Why Audio Quality Matters, poate fi o buna introducere.

P.S. Dupa opinia’mi, cea mai faina faza din trailer este cand un robot baga un disc intr-o coperta tinuta de un alt robot.

]]> http://lanternativa.info/michael-fremer-its-a-vinyl-world-after-all-2008/feed/ http://lanternativa.info/lawrence-english-interviu/ http://lanternativa.info/lawrence-english-interviu/#comments Sun, 14 Mar 2010 11:33:38 +0000 admin http://lanternativa.info/?p=23662

Lawrence English este un muzician australian din aria electro/minimalista, fondatorul studiourilor australiene Room40 si Someone Good. Mai multe link-uri, mai jos.

In acest an Room40 implineste 10 ani de la infiintare, devenind alaturi de alte label-uri ca 12k sau L_INE un nume de referinta in domeniul experimental sound works. In interviul pe care il puteti audia mai jos, Lawrence vorbeste despre istoria label-ului, despre artistii publicati, despre filosofia curentului electro/minimalist etc.

N.B. Pentru a face fisierul mai mic, am taiat sectiunile muzicale, lasand doar interviul in sine.

Lawrence English: Situl oficial

MySpace Room40

MySpace Someone Good

Discogs Room40

Discogs Someone Good

Situl oficial

De cand se stia, nu-i placea sa poarte parul pieptanat. Ii dadea asaaaa…o senzatie de stele necazatoare, etern ordonate intr-o Cale lactee cu carare pe mijloc. Si atunci, rezista cat era in casa. Cand iesea afara isi trecea mainile prin par pana cand parul arata ca niste maini cu degete rasfirate tepos. Cu ele putea sa apuce priviri pistruiate, rochite albastre, pantaloni scurti si genunchi juliti, toate acestea incingand o hora nebuna in jurul crestetului sau…facandu-l sa semene cu un sfant ciufulit, cu parul ca universul inainte de a fi descoperit cu lentila, cu ciobul, cu sticla, cu taisul lunetei.

Se juca, pana intra inapoi in propria’i casa ca intr-o groapa cu carare de mijloc, una nu chiar atat de perfecta ca cea cu care iesise din ea. Nu intelegea nimic din asta si o lua ca atare. Isi inghitea, discret, propria ciufuleala, tinandu-o in burta’i ca pe un parinte drag, la fel de ciufulit ca si dansul. Hora din jurul capului sau inceta sa mai faca zgomot, transformandu’se uneori in durere de cap, alteori in prelingere noroioasa pe pantofiorii noi. Era un chin, iar cararea se transforma in sant, in transeu, in canal de scurgere a tuturor mizeriilor. Il umpleau, il impaiau, il jupuiau de par si de julituri, transformandu’l in primul martir al ciufulitilor. In asteptarea unei noi invieri dupa’amiezice, adormea cu capu’i pieptanat pe propriul cap ciufulit…

Situl oficial

[Soundscaping Records]

[Winds Measure Recordings]

[Zvukovina]

Logo I, aici.

Unul din primele mele proiecte, din fericire nefinalizat, era sa scriu despre conceptul de intentionalitate la filosofii bizantini din sec. XI-XIV. Ambele chestiuni sunt, cred, fascinante, atat intentionalitatea, cat si perioada bizantina revenind astazi in centrul atentiei academice. Ne putem intreba: de ce? Intentionalitatea: deoarece se crede ca in viitor ea nu ar mai defini doar fiintele umane, ci si masinile (vezi conceptul de hard AI). Perioada bizantina: deoarece se crede ca poate oferi viziuni alternative - si complementare - la dezbaterile medieval occidentale pe aceasta tema (intentionalitatea) si nu numai.

Revista Philosophy of Science este una cu traditie in domeniu, mai multe despre ea putand afla consultand situl oficial. In unul din ultimele numere (75 / 2008, pp. 1-27) a aparut un articol interesant semnat de A. Chemero & M. Silberstein si intitulat

After the Philosophy of Mind: Replacing Scholasticism with Science.

Pentru mine acest articol reprezinta ceea ce as putea numi un material scris bine. Evident, asa ceva este mai greu de identificat pe bloguri si, chiar daca ar fi, nu cred ca ar primi elogii prostesti cu multe semne de exclamare si majuscule erecte tocmai unde te astepti mai putin.

In alta ordine de idei, trebuie sa recunosc ca imi displac din ce in ce mai profund frazele cu care se impanoseaza majoritatea studiilor / articolelor referitoare la societatea contemporana si la modul in care tehnologia moderna changed so radically our perception of the world & what means to be human. Adevarul e ca, luandu-ma pe mine insumi in considerare, nu prea vad modul in care tehnologia mi-a schimbat perceptia asupra lumii si nici asupra a ceea ce eu consider a ma defini ca fiinta umana. Ambele variaza de la zi la zi, iar de cele mai multe ori tehnologia nu joaca nici cel mai mic rol in aceasta. In plus, s-ar putea foarte bine ca la sfarsitul vietii sa fiu la fel de cretin ca si astazi, nefiind in stare sa dau un raspuns la  megaintrebarea  what means to be human. In plus, din cate stiu, nici un sistem filosofic / teologic / stiintific nu a oferit pana la ora actuala (03 / 11/ 21′15”) vreo definitie clara, standard a what means to be human… Exista deja mii de definitii a ceea ce inseamna si nu inseamna a fi uman, unele vechi de cand lumea, si alte cateva mii bune sunt pe cale sa fie vomate de catre desteptii acestei lumi si inghitite de massele aceleiasi lumi.  Asadar, nestiind exact ce si cum, cum poti spune cu atata siguranta ce si cum?! In plus, sunt 6 miliarde de humans around! C’mon ppl… What means to be human?!*

Si si mai in plus decat in plus, oricat ne-am dori de mult, lumea nu poate fi, din pacate?, restransa la un sistem binar / dihotomic tip religie vs. stiinta, iluminism vs. obscurantism sau, the hottest one, ratiune vs. credinta... Asta e…

Situl oficial

____________

* Chestia asta cu What means to be human imi aduce aminte de concursul lui Alex despre femeile adevarate si barbatii adevarati, unde tot felul de suparati s-au intrecut in a oferi definitii unei chestiuni care nu suporta nici o definitie… Iar partea cea mai funny e ca s-a lasat chiar si cu suparari Cheesus…

Cateva vechi clipuri publicitare realizate de Serge Lutens pentru parfumul Inouï (1976) si firma Shiseido:

Nicoleta este o desenatoare foarte placuta mie si destul de cunoscuta pe Net. In numarul 31 din revista Advanced Photoshop Magazine - vezi coperta - a aparut un interviu cu dansa, pe care sunteti invitati sa-l cititi mai jos.

]]> http://lanternativa.info/nicoleta-ceccoli-interviu/feed/ http://lanternativa.info/marile-migratii-si-doagele-digitale/ http://lanternativa.info/marile-migratii-si-doagele-digitale/#comments Wed, 10 Mar 2010 13:11:23 +0000 admin http://lanternativa.info/?p=23496

Daaaa, se pare ca pentru unii digitalul devine un fel de spiritualitate mundana, una de la care se asteapta cam aceleasi chestiuni care se asteptau de la vechile sisteme religioase, pe vremea cand omul era atat de primitiv incat sa mai creada in zeitati si alte bazaconii din astea - din cauza carora unii au murit arsi pe rug sau bagati cu capul sub gheata (depinde de zona geografica). Caci, parafrazandu-l pe Isus: carora le este cald, le va fi si mai cald, si carora le e frig, le va fi si mai frig. Bun. Las alte bloguri sa se ocupe cu Marele Razboi dintre stiinta si religie.

Unii insa au ajuns chiar si mai departe, sustinand ca formatul digital este singurul care lasts forever, ei predicand maselor faptul ca in cel mult 20 de ani (2030 pentru puristi) vom putea sa ne UL mintile in computere, creind astfel doage digitale - care pot sari mult mai departe decat o pot face cele de astazi. Cand acest lucru va fi posibil, vom deveni nemuritori, esenta noastra periculoasa, dar desexualizata, ramanand sa navigheze etern in spatiile virtuale ale Internetului. Bun si asta.

Ce te faci insa ca Internetul nu este nici el vesnic? Cu aceeasi viteza cu care apar noi situri, altele dispar. Cu viteza cu care apar noi tehnologii dedicate Web-ului, cele vechi devin obsolete, depasite. Pentru a tine un sit ca archive.org (unul care viseaza sa produca un backup al intregului Internet, incluse siturile no longer available) viu, aka on-line, sunt necesare niste costuri extrem de piparate ce trebuie sa acopere nu doar activitatea de indexare si gazduire (sute de PiB*), ci si, sau mai ales, pe cea de update-are la noile tehnologii media. Tehnologia se misca extrem de repede, nimeni nu contesta acest lucru, insa tocmai din cauza aceasta ea devine la fel de repede depasita de ea insasi. Bine?

Creativitatea, inventivitatea umana nu are limite, iar chestiuni ca artefactele tehnologice sunt, poate, cea mai buna dovada. Pastrarea pe termen lung a continutului digital este o mare problema in Digital era (BioIntelligence Age, cum o numesc altii), informatiile, sub orice format ar fi ele, fiind intr-un continuu pericol de a fi pierdute pentru totdeauna - asta ca sa nu mai mentionez si pericolul piratarii. Tehnologiile de care depind aceste chestiuni devin caduce extrem de repede, incluse aici formatele de fisiere, OS-urile etc. Rezultatul? Daca nu se realizeaza un continuu upgrade, datele devin inaccesibile. Chiar daca continutul este codat in formatul cel mai simplu si, de aici, cel mai stabil si mai universal valabil, cum ar fi codul ASCII, invechirea mediilor de stocare nu poate impiedica disparitia informatiei.

Cand multi vorbesc de revolutii, Lanternativa vorbeste despre crize. Defect profesional, stiu. The Digital Crisis se pare ca este mai mare si mai importanta decat si-au putut imagina entuziastii transumanisti si altii din gasca. Se pare insa, din nou, ca ei doar se entuziasmeaza…uitand sa mai si gandeasca critic.

Americanii de la National Archives and Records Administration au ajuns foarte recent la concluzia ca, in cazul in care informatia este stocata pe suport digital, acesta trebuie transferata pe noi suporturi la fiecare 3 ani  (aceasta rata de transfer referindu-se la standardele actuale, evident. S-ar putea foarte usor ca, daca tehnologia isi va dubla sau tripla rata de dezvoltare cu fiecare an, asa cum sustin transumanistii, perioada de  stagnare pe o singura “preerie” sa scada drastic, apropiindu-se de zero) iar daca este pe suport analogic, la fiecare 5 ani (iata ca analogicul revine, din nou, la moda, el fiind considerat ca fiind mult mai sigur / durabil, statistic-si-nu-doar vorbind, decat digitalul).

Nu imi doresc sa mai bat preeriile prea mult insa, intorcandu-ne la transumanisti, ceea ce se cam uita este faptul ca nimic din ceea ce este uman nu este vesnic. Ba chiar mai mult, nimic din ce este se pare ca nu este vesnic, sistemele solare nefiind, din cate stiu, vreun rod al mainilor noastre**.

Sa se anunte, odata cu schimbarile climatice, o noua perioada de mari migratii, de aceasta data digitale? Se pare ca da si, ca odinioara, acestea doua merg din nou mana in mana.

_______________

© imagini: Roberto Kusterle.

* Cateva statistici, ca tare buni mai suntem la asa ceva:

# 200 petabytes – total amount of printed material in the world.

# 5 exabytes - amount of data equivalent to all words ever spoken by humans, in text form.

** In plus, a considera ca tehnologia va ajunge la o asemenea dezvoltare incat sa permita digitizarea creierului uman inseamna a considera si faptul ca inventivitatea si creativitatea umana nu se va opri la acest nivel. Iar aceasta a doua luare-in-calcul (ca sa ma opresc doar la ea) nu am prea vazut-o in maculaturile trans- si post-umaniste pe care le-am lecturat in ultimul timp. Care maculaturi (digitale sau tiparite) imi dau magnifica senzatie ca m-as hrani cu propria voma…ad infinitum.

*** Maxima ironie a soartei? Am accesat astazi pagina IBM a celui mai puternic supercomputer spaniol Mare Nostrum. Rezultatul? 404 Not Found. Ei, a migrat dom’le, a migrat.

**** Inchei, in sfarsit, cu alte doua chestiuni:

# Gangsterii de la OSTA au ajuns recent la eterna concluzie ca

both DVD-R and CD-R could maintain data for tens of years at most.  CDs had a life expectancy of only around 15 years whilst DVDs fared even worse with a lifespan of around 10 years.

Asta daca nu cumva va ganditi sa va puneti creierii pe ceva DVD-uri din aur.

# Epigonii transumanistilor ar trebui sa mai ia in calcul si un alt fapt, ca tot sunt ei bolnavi de la atatea revolutii care ne-au lovit in ultimul timp (but the best is yet to come!), si anume sa nu mai confunde a inventa cu a imbunatati. Daca ar sta putin sa gandeasca si sa se mai si informeze, ar ajunge la oribila concluzie ca inventii cu adevarat notabile nu au mai fost facute de prin Evul Mediu incoace - si asta spre disperarea unor bloggari postmoderni…

…si spunea:

I see some correspondence between the foundation of universal harmony on elliptical orbit and the predilection for the elliptic forms in Baroque architecture. In both cases harmony is still defined as unity within multiplicity, but it ceased to be static, namely, harmony expressed in one ideal geometrical form, and became so to speak dynamic. What was previously regarded as the deviation from the ideal form, was comprehended for the first time as an integral part of the form, or form of forms, which are capable of endless transitions one into another. [Amos Funkenstein, The Dialectical Preparation of Scientific Revolutions. On the Role of Hypothetical Reasoning in the Emergence of Copernican Astronomy and Galilean Mechanics.]

…sau simplitatea privirii.

Situl oficial

Citeam astazi despre al-Raghib al-Isfahani (sec. XI) si opera sa Quotable Quotes,

a handbook of short poems and anecdotes on every conceivable subject.

Lexicograful arab a impartit aceste subiecte in 4 mari categorii, din care prima trateaza chestiuni ca

active sodomy, male prostitution, passive sodomy, male transvestism, masturbation, creeping, pimping, and heterosexual fornication.

Uuuu, asa ca m-am gandit sa extind placerea lecturii cu cateva volume pe subiect.

N.B. Pentru a accesa volumele, click pe coperte!

——-

Nu se poate sa ne incheiem periplul fara a mentiona un alt volum superb in care citim:

Leonello (este vorba despre Leonello d’Este) did more than notice these inconsistencies. He also traced them back to his writer’s character and formation. Curtius, he argued, was really a rhetorician rather than a historian. That explained why he praised his hero’s self-restraint and moderation, even though he knew perfectly well that Alexander had enjoyed nothing more than a bout of sex with eunuchs and male prostitutes: “Therefore he claims that Alexander never indulged in extravagance, or indulged in passion in a way that might be seen as unnatural. Note how this conclusion contradicts what he wrote before.

]]> http://lanternativa.info/tlon-uqbar-orbis-tertius-liii/feed/ http://lanternativa.info/desfraul-estetic-al-mortii-xv-onani-iv/ http://lanternativa.info/desfraul-estetic-al-mortii-xv-onani-iv/#comments Sat, 06 Mar 2010 13:44:24 +0000 admin http://lanternativa.info/?p=23433 Cum se inchide o usa de biblioteca?

Biblioteca din casa cu pricina nu avea decat o singura camera. In momentul insa in care intrai inlauntru, de ambele parti ale usii se petrecea o metamorfoza stranie. Fiecare raft, fiecare volum, fiecare colt devenea o noua incapere, afara-ul de dupa usa grea, atent inchisa, disparand. Si aceasta pentru ca nu mai aveai nici o farama de creier libera pentru a-l gandi.

Camerele-carti comunicau toate intre ele, formand un labirint nebunesc in care, odata intrat, cu greu mai puteai iesi. Era destul sa atingi o singura carte si totul devenea clar: a-ti pierde mintile devenea o posibilitate. Singura.

Cei care intrau doar pentru a vedea-cum-este nu inchideau niciodata usa dupa dansii. Insa pentru cei care doreau sa studieze, inchiderea usii reprezenta un ritual in sine. Gestul - intinderea mainii dupa clanta si aducerea ei inapoi, dimpreuna cu scartaielile de balamale -  era un mister. Unul care se repeta cu fiecare carte descoperita pe care, de bucurie, o duceai la piept, urmand acelasi gest al inchiderii de usa. O inchideai acolo, inlauntru…devenind la randul tau camera, labirint, usa.

Cand in sfarsit reuseai sa te eliberezi din stransoarea care te apasa ca pe o litera pe foaia alba, ieseai de acolo pe jumatate tiparit.

Fragmente si ornamente preluate din BMN - MS. 49: Slujba Sf. Mc. Ioan Stratilatul.

_________

Foarte fain scris: S-a tiparit pe limba moldoveneasca.