Tag Archives: Traditie

Canon in cinstea Parintelui Iacob

Compus de Mihail Psellos (sec. XI).

[Traducere de Andrew White & Przemyslaw Marciniak.]

Drunkenness, Drink and Dance, Jacob, it‘s your festival!

Clapping with your buddies, pleasures, delights,

Boogieing with cymbals, squeezing out those bunches,

Wine-trodden grapes, bellies filled with jugs‘ worth!

Longing for luxuries, Jacob, you spurned

Every single ascetic practice, moderation for starters,

Then sleeping on the ground, heavy training,

Prayer and tears and, father, raising yourself up to God!

He’s beyond miracles, good Jacob of Synkellos monastery;

Like a vat he takes in the grapes and,

His throat like a press, he squeezes out the wine

Like his stomach was the jug, no need for decanting!

Pissing it out you’re thirsty again, Jacob, you insatiable beast,

The flaming fever for drink unquenched,

The unbearable scorching and parched earth,

Drinking like an inferno or a sea, never filling your stomach.

Cu mana

“Am fost uimit in ce masura, in cazul acestui tanar, cunoasterea a tot ceea ce inseamna imbracaminte, felul de a te purta, tigari de foi, bauturi englezesti, cai – cunoastere pe care o poseda in cele mai mici amanunte si intr-un mod infailibil si orgolios ce ajungea sa semene cu tacuta modestie a unui savant – se dezvoltase izolat, fara a fi intovarasita de vreo cultura intelectuala. Nu avea nici cea mai mica ezitare in ceea ce priveste oportunitatea smochingului sau a pijamalei, dar nici macar nu banuia cand poti sau nu poti folosi cutare cuvant, si nici existenta regulelor celor mai simple ale limbii…” – Proust

RT (XVII) – Ivan al IV-lea [480]

Incoronarea lui Ivan al IV a Rusiei

Ivan cel Groaznic: Tarul prin excelenta a Rusiei, primul care a folosit acest nume, cel care a realizat imperiul rus si a proclamat Moscova ca fiind A treia Roma.

Anul acesta se implinesc 480 de ani de la nasterea sa, iar Lanternativa s-a gandit sa va prezinte cu aceasta ocazie o alta fateta a monarhului, una mai putin cunoscuta: cea de compozitor.

Muzica religioasa rusa traditionala nu sufera termen de comparatie cu cea de dupa reforma lui Petru cel Mare. Din pacate, astazi se mai pot asculta piese interpretate in vechiul stil (znamenny) doar in cadrul concertelor si doar extrem de rar in cadrul serviciilor liturgice. Cu toate acestea, stilul vechi este inca in uz in cadrul comunitatilor vechilor calendaristi, recunoscuti pentru conservatorismul lor liturgic.

Personal apreciez cu mult mai mult vechiul cant liturgic rusesc decat cel nou. Cel vechi, monoton, ascetic, interpretat doar de voci barbatesti, in care compozitiile erau foarte lungi*, aduce cumva aminte de muzica bizantina, lipsindu-i insa isonul.

Ivan al IV-lea a compus o stihira** in onoarea Mitropolitului Petru al Moscovei (‡ 1326). Motivele pentru care l-a ales tocmai pe Petru ca si subiect pentru compozitia sa sunt mai multe, unul dintre ele fiind faptul ca, daca Ivan a realizat prima centralizare politica a Rusiei, Petru a pregatit cu mult inainte terenul pentru aceasta d.p.d.v. eclesiastic, mutand scaunul mitropolitan de la Vladimir la Moscova.

Mai jos puteti asculta o parte din stihira amintita:

§

______________________

* Stihira in cinstea lui Petru al Moskovei este lunga de peste o jumatate de ora.

** Stihirile sunt imne liturgice compuse in cinstea unui sfant sau a unei sarbatori, ele cantandu-se in alternanta cu versete scripturistice (stihuri), de unde si numele.

Soghomon Gevorki Soghomonyan

Duminica sta sub imperiul nebuniei. Sa o pastram curata!

Soghomon Gevorki Soghomonyan, mai cunoscut sub numele de Komitas – nume pe care l-a primit cu ocazia sanctificarii sacerdotale, este considerat a fi parintele etnomuzicologiei armene. Compozitor, culegator de folclor, pedagog de exceptie si preot in Biserica armeana, Komitas si-a pierdut mintile asistand la genocidul armean din 1915. A murit, nebun, in spitalul Villejuif, Paris.

Sirvart Poladian, Komitas Vardapet and His Contribution to Ethnomusicology, in Ethnomusicology, Vol. 16, No. 1 (Jan., 1972), pp. 82-97

Un necrolog aparut in Revue de Musicologie, nr. 57/ 1936, p. 64