Tag Archives: Social

A doua oara

Mda… Si cand le spun astora de la Uni’ ca daca vor sa inteleaga pe ce lume traiesc sa puna mana si sa citeasca Parintii, imi zic ca-s nebun si fundamentalist. Da’s fani Foucault? Is! Big time! Foucault in sus, in jos, fap fap fap.

Sa recunosc: prin el am reajuns la Parinti. Prin el si prin Peter Brown. Ambii niste tipi super, dar “incompleti” – Parintii “bizantini” sunt aproape absenti din analizele lor. Peter Harrison implineste treimea, continuand sa incurajeze lipsa. Incerc, dupa puterile-mi, sa umplu cateva din aceste fisuri.

> Michel Foucault and theology: the politics of religious experience.

WYSIWYG (III)

Citeam azi la Avva Danielou* o chestie foarte interesanta:

“Idolatry consists in the fact that natural realities, which are the epiphanies of God, are worshiped in themselves.”

Acum ceva timp in urma, scriam ca universul crestin a fost desacralizat progresiv, dar ireversibil, iar energiile necreate ale lui Palamas (1296 – 1359), o incercare destul de disperata de a readuce sacrul mai aproape de noi, nu au prea facut nici o branza. Dimpotriva.

S-a batut mult apa in piua pe tema palamismului. Primita cu destul de multa raceala la timpul respectiv (nu au lipsit nici acuzatiile de erezie, sosite chiar din tabara orto’), nu a reusit sa se impuna nici pana in ziua de astazi cu adevarat, Palamas ramanand un ganditor marginal. De ce? Well, imho, nu pentru ca ar fi fost foarte sofisticat & shit, prea abstract sau prea destept (sunt cateva campusuri studentesti in care capelele ii sunt dedicate). Nu. A ramas si va ramane marginal din doua motive:

1. doctrina energiilor necreate poate conduce destul de usor spre o re-divinzare, re-sacralizare a cosmosului. Poate conduce destul de usor inspre o mutare de atentie dinspre Dumnezeu spre creat – o creatie ce devine Creatie, una care aparent inceteaza a mai fi “neinsufletita si nesimtitoare”. Printre hotararile Sinodului isihast din 1351, Constantinopol, se numara una care spune:

“The term deity (theotis) may be applied not only to the essence of God but to the energies as well.”**

…energii care penetreaza intreaga creatie, evident. Uuuuups, not good!

Sa nu fiu inteles gresit. Sunt destui Parinti (until Damaschin) care au recomandat lectura Cartii naturii, e drept. Cu o diferenta fundamentala, exprimata sugestiv de Johny-cu-gura-de-24K:

“Dumnezeu a aratat pamantul netocmit si fara forma pentru ca nu cumva oamenii, din pricina nevoii ce o au de el, sa-l cinsteasca mai mult decat merita!”***

Varlaam, the bad guy pt. orto’, cu accentul sau pe ratiune, a fost cu mult mai patristic decat Greg. Concentrandu-se “on the mind’s intellectual power to obtain unmystical knowledge”, el avea in spate o intreaga turma de Parinti care striga impotriva imaginatiei:

“To him, the hesychast monks see only symbolic apparitions and allusions in their imaginations. This imaginary light may even be a hallucination”.

2. Whoaaaa, ce mult am scris deja o.O Ok, 2 alta data. Peace!

_____

* Danielou J. – The Conception of History in the Christian Tradition. The Journal of Religion 30 (1950), p. 178.

** Kallistos Ware – “God Hidden and Revealed: The Apophatic Way and the Essence-Energies Distinction,” Eastern Christian Review, vol. 7, 1975, p. 130.

*** Omilia II la Geneza.

Si hellooooo, pentru cei care mai au inca dubii, Lanternativa nu este un blog religios. Stiu ca suna weird, dar, sincer, nu e.

Uglynda

Se trezeau acolo. Nu stiau cum, nimeni nu se intreba. Locuiau acolo, platind. Totul se platea. Totul. Unul din lucruri era reflexia. In oglinda.

Nu prea existau oglinzi private. In general, ele erau dispuse in locuri publice. Mari, cam cat un stat de om. Aveau o nisa pentru monezi si o lista. Daca te uitai fara sa platesti, pe suprafata lucioasa aparea un mesaj de genul “No free reflection available!”. Daca doar treceai prin fata lor, nu aparea nimic.

Lista continea informatii de genul:

1. Pentru reflexia fetei timp de 50 sec. – 3 euro. Tot corpul, 50 sec. – 4.50 euro.

2. Pentru reflexia fetei timp de 2 min. – 5 euro. Tot corpul – 8 euro.

3. Pentru reflexia fetei timp de 7 min. –  10 euro. Tot corpul – 18 euro.

The personal wealth era judecata, masurata, admirata, prin cantitatea de oglinzi detinute. De la una in sus, erai deja in paturile superioare. In cele mai luxoase apartamente, oglinzile reflectau 24/7. Curgeau banii in oglinzi… Figura imprimata pe ei, aceeasi, iti dadea voie sa-ti vezi propria mutra. Era, de fapt, un act de traducere: figura Conducatorului se transforma in a ta. Pentru o perioada data de timp.

Oamenii simpli, evident, nu aveau oglinzi in casa. Nu se puteau reflecta in alte lucruri… In tigai, in ferestre, in ochii celuilalt. Nu puteau. Toate erau facute sau nascute in such a way ca nu permiteau asa ceva. Divinitatea tine intotdeauna cu Conducatorul.

Se barbiereau pe strada. Se pieptanau in locuri publice. Se epilau, se aranjau, se periau, se tundeau. Cine nu avea bani, era dezordonat. Clasa sociala a dezordonatilor era cea mai de jos… Dezordonatii erau dezonorati. Cei incapabili sa aiba o reflexie.

Asa erau priviti. Nu stiau ca, datorita incapacitatii de a traduce figura Conducatorului in a lor, dezordonatii dezvoltasera un alt fel de oglinda… O numisera Introreflexie. Era o chestiune destul de complicata si de periculoasa. Exista riscul sa te intalnesti cu tine insuti.

Yochai Benkler

E greu sa acumulezi un high status in Zelist cu o conferinta sustinuta de Benkler la Harvard. Apropo, Benkler seamana suspect de mult cu Pärt, nu? Bun.

Dap… Ce sa spun despre Benkler? Mmmmm… In ultimii ani, o gramada de analisti de toate culorile curcubeului + 1 s-au straduit sa ne convinga ca traim timpuri revolutionare. Drept rezultat, o bibliografie considerabila s-a dezvoltat in jurul diverselor notiuni ca Internet, Hypertext, Multimedia, Interactivity etc. Tone de carti, munti de carti si articole. Tsunami, ce sa mai… Ei bine, problema este ca toate aceste studii, sau stramarea lor majoritate, au un punct in comun: ele tind sa prezinte – in detaliu sau in general – diverse aspecte ale asa-numitului Network Age in care ne aflam ca structuri unice, absolut noi. Ceea ce e ok, pana la un punct. Ceea ce lipseste insa foarte multora dintre aceste materiale este analiza in profunzime. La o privire mai atenta, proiectul de a conecta un numar de texte intr-o retea nu este unul nou. A fost chiar realizat – chiar daca nu la scara si prin metodele de astazi (vezi masina lui Ramelli sau, cu mult mai inainte, chiar Hexapla lui Origen). Si asa mai departe. Concentrandu-se straniu de mult pe produsele in sine, detasandu-le cumva de ceea ce au fost inainte si de ceea ce le-a facut posibile, studiile contemporane ne anunta cum va influenta Internetul, e-mail-ul, Facebook-ul etc. viata noastra, insa aproape nici unul nu incearca sa construiasca o teorie a acestui Network Age in totalitatea sa. Internetul este un produs al unui mod de gandire, digitalul la fel, iar Benkler a fost si inca este printre foarte putinii care incearca sa ofere, prin cartea sa The Wealth of Networks, o analiza coerent-teoretica a epocii pe care o traversam, aka a acestui Network Age. Un tip cool.

Asadar, Lanternativa vi-l prezinta voua, celor intoxicati de virusul economiei, al filosofiei politice etc., pe Yochai Benkler:

Un articol bubu, scris impreuna cu Helen Nissenbaum, o tipa interesanta: Commons-based Peer Production and Virtue.

The Ferment of Knowledge. Studies in the Historiography of Eighteenth-Century Science

P.S. Daca nu ne intoarcem noi in cateva decenii la o forma up-date de scholastic economics, sa-mi spune-ti mie cutu.

Strada din spate

La Roma exista un night club foarte trendy. Un amic a ales sa petreaca impreuna cu prietena sa cateva ore in acel local atat de renumit. Renumit si cu pretentii. Stand la intrare si asteptandu-si randul, cei doi au observat – auditiv si vizual – o chestie magnifica: nu erau admise in club decat femeile frumoase. Sau, ma rog, cele considerate a fi astfel de catre buldogii de la usa. Cele respinse se conformau fara probleme, considerand acest lucru ca fiind o chestie foarte cool si unica. Se apucau sa se refardeze, remachieze si sa-si mai scurteze din fuste. Doar-doar. Si, minune, unele treceau testul.