Tag Archives: Renastere

Alessandro Striggio – Missa sopra Ecco sì beato giorno

Striggio este un nume probabil mai putin cunoscut printre iubitorii de muzica. L-am descoperit pe compozitorul renascentist dupa ce am scris despre Biber. Missa sopra Ecco sì beato giorno a lui Alessandro este considerata a fi

the largest known contrapuntal choral work in Western music.

__________

Pentru cei interesati de partitura, aici.

Un articol despre cum a fost descoperit manuscrisul in Bibliothèque Nationale, aici.

Vrajitoare si alchimisti

Un album care ocupa un loc de cinste in discografia’mi personala. Din 3 motive: deoarece este printre putinele care aduc la cunostinta opera muzicala a lui Athanasius Kircher, deoarece prezinta compozitori obscuri, dar minunati, si deoarece are un titlu deosebit: Musique pour luth à l’intention des sorcières et alchimistes.

Esaias Reusner Jr. – Suite in D Minor:

– Praeludium:

Mai multe detalii despre ceilalti compozitori:

Roma. In principio erat verbum

Cantul vechi roman – veriga lipsa dintre ierusalim si Roma – este, spre deosebire de cantul gregorian, marele uitat al muzicii Bisericii latine occidentale. Daca pana in secolul al XII-lea inca se mai intonau imnuri ce urmau linia melodica a acestui stil muzical, in secolul al XIII-lea, mai precis dupa captivitatea papala de la Avignon, a cazut in desuetudine, devenind un fel de relicva muzicala expusa doar in timpul solemnelor Vecernii sau Messe papale din Lateranum sau Sf. Petru. Un secol mai tarziu, nu mai era nici macar o amintire. Totul a ramas in nemiscare pana la inceputul secolului XX.

Redescoperirea cantului vechi roman de catre Dom Andoyer a reprezentat o adevarata bomba pentru comunitatea stiintifica si religioasa occidentala. Spun bomba deoarece socul provocat a fost unul de proportii, in special din punct de vedere ideologic: cum se (mai) poate reconcilia viziunea, dominanta in acel moment, despre stilul gregorian, inventat chiar de Sf. Grigorie (secolul VI), ce trebuia sa reprezinte forma muzicala universala a Bisericii Catolice, cu realitatea istorica, având in vedere ca nu exista la Roma manuscrise gregoriene mai vechi de secolul XIII? Muzica gregoriana, neclintita de secole intregi de pe piedestalu-i, s-a vazut pusa din nou in fata vechiului sau rival.

Piesele propuse aici au aparut pe CD in anul 2008 si sunt interpretate de corul Organum condus de muzicologul, teologul si filologul francez Marcel Peres.

Impresionant prin sobrietate, minimalism, forta expresiva si incarcatura simbolica, cantul vechi roman defineste un crestinism aparte de ceea ce vedem astazi.

O prezentare a lui Peres:

Kenneth Levy – A New Look at Old Roman Chant (Early Music History, Vol. 19 (2000), pp. 81-104 / Vol. 20 (2001), pp. 173-197). Part I, Part. II.

Thomas H. Connolly – The “Graduale” of S. Cecilia in Trastevere and the Old Roman Tradition. Journal of the American Musicological Society, Vol. 28, Nr. 3 (1975), pp. 413 – 458.

Un interviu cu Peres, Leurres de l’Apocalypse, in lb. franceza, aici.

Regii taumaturgi (VII) – Renaissance Music at Princely Courts of Europe

The Rozmberk Consort Prague – Renaissance Music at Princely Courts of Europe (1996).

Istoria grupului de muzica medieval-renascentista Rozmberk incepe prin secolul al XVI, mai precis in 1552, in castelul din Cesky Krumlow.

Egon Schiele – Cesky Krumlow

Dupa 1602 nu se mai stie nimic de acest grup. In anul 1974 are loc reinfiintarea sa sub “bagheta” Maestrului Frantisek Pok, cunoscut si datorita atelierului sau de instrumente muzicale.

Unul din compozitorii prezenti in aceasta compilatie este Claude Gervaise:

Jacopo Torriti

Nunta din Cana. Fresca, aprox. 1290. Biserica mare a Sf. Francisc din Assisi

Arta romana si cea toscano-venetiana din cadrul Renasterii timpurii (secolele XII – XIII) este astazi aproape in intregime disparuta. Cu foarte putine exceptii, ciclurile in fresca, mozaicurile basilicale sau icoanele portabile (multe dintre acestea prezente si in destule capele private), au cunoscut o distrugere sistematica incepand cu a a doua jumatate a sec. al XIV  – cand perioada clasica si o anumita recuperare a naturalismului antic devine noul punct de referinta. Din acel moment, picturile pe care multi dintre vajnicii nostri ortodocsi le-ar numi bizantine, devin fuori moda, expresii a unei totale lipse de gust estetic, a oricarui raport cu lumea sensibila, naturala.

Artistii ce vor fi prezentati in “E” apartin secolelor XIII – XIV in special, dar nu numai, ei provenind cu totii, fara nici o exceptie, din spatiul occidental.

Jacopo Torriti sau Turriti, religios franciscan tertiar dupa cate se pare, activ la cumpana dintre sec. XIII – XIV.

Prea multe detalii despre viata Maestrului nu se cunosc. Se stie doar ca era toscan de origine, mai precis din Torrita di Siena. Cunoscut ca mozaicar, frescar si iconar, lucrarile sale – atatea cate au mai ramas – se pot admira in basilici ca S. Maria Maggiore, S. Giovanni in Laterano, in muzeul din Grenoble, S. Maria in Trastevere sau Baptisteriul din Florenta. Printre operele distruse se numara si un mozaic pentru mormantul Papei Bonifaciu VIII (1296).

Portret idealizat al marelui artist medieval. Sala primariei din Torrita

Noe isi construeste arca. Fresca, aprox. 1290. Biserica mare a Sf. Francisc din Assisi

Arhanghel. Fresca, aprox. 1290. Biserica mare a Sf. Francisc din Assisi

Incoronarea Mariei. Mozaic. Absida S. Maria Maggiore, Roma.

Geneza

Crearea Evei

Figura lui Isus. Fresca, aprox. 1290. Biserica mare a Sf. Francisc din Assisi

Ioan Botezatorul si Maria adorand Crucea. Absida, S. Giovanni in Laterano. Sec. XIII

Sf. Lucia. Tempera pe lemn atribuita lui Torriti. Parte dintr-un triptic ce provine din biserica manastirii Santa Lucia in Selci din Roma. Personajul ingenunchiat la picioarele sfintei este Angela Cerroni, membra a inaltei aristocratii sezzezine. Locatia: Musée de Grenoble.

Regii taumaturgi (VI) – Music in Renaissance Transylvania

Un superb album aparut la casa de discuri Hungaroton in 1981 (reeditat pe CD in anul 2007).

Acest album-compilatie contine 18 piese compuse de diversi autori: pastorul János Honterus din Brasov (1498-1549), Daniel Croner (1656-1740), Wojciech Dlugoraj, Adrian Willaert, Jacques Arcadelt, Girolamo Diruta, Bernadino Mosto, Antonio Romanini si Philippe de Monte.

História az vitéz Hunyadi János vajdáról, részlet (1560):

Dlugoraj + Adalbert Wojciech – Chorea Polonica (Báthori-tánc) (1619):

Az idverült fölséges Bocskai Istvánnak haláláról, részlet (1607):