Tag Archives: Muzica clasica

What about this, Mr. Paganini?

Horvath

Haideti sa ne imaginam urmatorul scenariu: judecata lui Paris in care cele trei zeite sunt inlocuite de 7 viori. Paris suntem noi, ascultatorii cu urechi frumoase, iar cele 7 zeite sunt:

Amati:

Guadagnini:

Stradivari:

Vuillaume:

Au mai ramas doua (Horvath e prima): A. si P. Guarneri, despre care puteti citi aici.

Despre ce este vorba:

Saschko Gawriloff gives the listener a unique opportunity – that of hearing a master musician playing seven different instruments from 1640 – 1992 in the same piece. It is a fascinating exercise and proceeds thus: Amati (1640), Guadagnini (1771), A Guarneri (1671), P Guarneri (?), Horvath (1992), Stradivari (1683), Vuillaume (1870) – it can be seen that the important Cremonese makers are covered together with a fine French manufacturer and a modern Hungarian model.

Acest CD, aparut la Tacet*, contine 20 de piese compuse de J.S. Bach, F.M. Veracini, F. Kreisler, A. Dvorák, N. Paganini si A. Webern. Mai jos puteti asculta Partita in d-moll (BW1004) de J.S. Bach interpretata la o Amati din 1640:

__________________

Prezentari mai detaliate a discului: aici si aici.

* Tacet este o casa de discuri recunoscuta pentru calitatea exceprionala a sunetului, foarte multe din inregistrari fiind realizate cu echipamente analog si nu digitale. CD-ul propus aici nu face exceptie: all tracks are recorded using vintage tube microphones. Eh, care audiofil nu ar ucide pentru un amplificator cu lampi?! Despre seria Tube Only de la Tacet, aici.

Guarneri del Gesù

In imaginile din acest post puteti vedea doua dintre cele mai celebre viori construite de Maestrul Giuseppe Guarneri del Gesù sau, pe numele sau complet, Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri del Gesù.

Vioara G. Guarneri (1737):

Vioara G. Guarneri (1740):

Mai jos, puteti asculta doua piese in interpretarea Maestrului Isaac Stern la fiecare din cele doua viori.

Bartok: Violin Concerto Nr. 2. Andante tranquillo (interpretare la 1740):

Sibelius: Violin Concerto in D minor. Adagio di molto (interpretare la 1737):

Julius Reubke

Anul trecut (2008) s-au implinit 150 de ani de la moartea lui Reubke, un nume mai putin cunoscut. Trecut dincolo la 24 de ani, pianistul, compozitorul si organistul german a fost unul dintre elevii favoriti ai lui Liszt.

Muzica sa este rascolitoare, se asculta in genunchi. Curge, picura ca niste stropi de sudoare, de sange, pe clapele pianului. Totul se lichefiaza in jur, se uita.

Paul Klee si muzica (I)

The Pianist in Distress, 1909. Berlin, colectie privata

I-am consacrat lui Kafka, in diferite ipostaze artistice, un intreg serial. Zilele trecute “rasfoind” colectia mea de pictura si alte arte, am dat peste unul dintre artistii mei preferati, Paul Klee.

Muzica a reprezentat pentru Klee o continua sursa de inspiratie, de-a lungul timpului cel putin doua expozitii analizand acesta relatie. Prima a fost organizata de Ole Henrik Moe si Sonja Henie-Niels in vara anului 1985 in Norvegia, iar a doua, mai generica, de Karin von Maur la Stuttgart (Vom Klang der Bilder, Die Musik in der Kunst des 20. Jahrhunderts, iulie – septembrie 1985).

Expressive Lyre, 1935. Bern, Paul Klee-Stiftung

Muzicalitatea din operele Maestrului se datoreaza si relatiei sale cu lucrarea compozitorului  Joseph Johann Fux, Gradus ad Parnassum:

Klee: Ad Parnassum (1932).

Cu toate acestea, trebuie evitata o lectura ce traseaza corespondente punctuale, o traducere mot à mot, intre lucrarile lui Klee si sursele sale inspirative. Pictorul insusi, mai ales in perioada de tinerete, era foarte circumspect in ceea ce priveste relatie dintre diversele arte

Mai tarziu si-a mai linistit radicalismul.

Mai jos puteti asculta cateva fragmente din minunata Serenada Nr. 8 a lui Fux, intr-o exceptionala interpretare: Nikolaus Harnoncourt si Concentus Musicus Wien.

Marche, Allegro:

Menuet:

Bourrée:

Intrada:

_____

Paul Klee e la musica – bibliografie.

Andrew Kagan: Paul Klee: Art and Music (1983).

La musique dans la vie de Paul Klee.