Tag Archives: Literatura

Aleksandr Sokurov – The Dialogues with Solzhenitsyn [1999]

si spunea:

We’re flooded with so much information that there’s no room for the soul to breathe.”

Aha. Thank you for letting me know, Solzhe’…

Foarte teribil DVD-ul asta, foarte teribil. Tipul e a naibii de anti-West – asa cum ii sade bine unui / oricarui “intelectual” rus si ortodox. La el nici macar pasarile nu canta in U.S. America de Nord este o tara a tacerii.

Asa cum se stie, Solzhenitsyn asta este celebru pentru afirmatiile facute. Una dintre aceste afirmatii, referitoare nu doar la teroarea rosie, ci si la perioada contemporana in general, este urmatoarea:

Men have forgotten God; that’s why all this has happened.

Cine sunt acei Men?! Eu, tu? Vecina (pardon, ea nu-i Men, therefore not human)? Aborigenii? Peile rosii? Hai sa aratam cu degetul.

In fine, prostii. De vreti, uitati-va la film. De nu, uitati-va in jurul vostru.

___________________

Mai multe info si achizitionare, aici.

Intergalactic Computer Network

Anul trecut s-au implinit 50 de ani de la publicarea unei carti pe care eu, personal, o gasesc fascinanta: Heliopolis, de Ernst Jünger. Nu am sa ma bag in chestiuni de critica literara si alte minuni de acest gen pentru ca nu ma pricep.

Asa cum puteti vedea, titlul acestui post este destul de ciudat, iar legatura cu Maestrul Jünger destul de greu de identificat. Ca intotdeauna insa, Lanternativa nu exceleaza in alegerea titlurilor, asa ca nu vad de ce acest post v-ar mira mai mult decat au facut-o altele.

In 1962, J.C.R. Licklider a publicat un articol intitulat On-Line Man Computer Communication in care descria posibilitatea crearii unei retele care sa interconecteze la nivel global toate computerele

through which everyone could quickly access data and programs from any site.

Acest prim concept a fost numit Intergalactic Computer Network sau, mai pe scurt, Galactic Network:

The Internet today is a widespread information infrastructure, the initial prototype of what is often called the National (or Global or Galactic) Information Infrastructure. Its history is complex and involves many aspects – technological, organizational, and community [aici].

Aici intervine Jünger.

Heliopolis a fost publicata, nuvela adicatelea, in 1949. Timpul in care se petrece actiunea nu este mentionat insa ni se sugereaza a fi intr-un viitor ipotetic, plin de artifacte tip steampunk. Unul dintre acestea este fonoforul, numit si microfonul universal sau, daca este sa mergem la esenta, purtatorul de sunete. Civilizatia umana isi parasise de mult cuibul pamantesc, risipindu-se pe alte planete din Univers, fonoforul conectand intre ei nu doar pe cei de pe o singura planeta, ci isi intindea semnalul peste toate teritoriile locuite, formand tocmai un Intergalactic Computer Network. Ad litteram. Cateva extrase ce descriu aparatul:

Raza lor de actiune [a fonoforului] era cunoscuta din diferenta de metal si marca totodata o anumita ierarhie… Serner [probabil ca este vorba despre Walter Serner] vorbea despre el in una din micile lucrari aparute sub titlul “Trei grade de egalitate”. Etajarea celor trei mari revolutii din epoca moderna ducea, dupa el, de la religie la tehnica, trecand prin politica.

# Prima din aceste rasturnari atacase clerul; individul cucerise dreptul de a nu mai depinde decat de Dumnezeu.

# A doua vizase vechea aristocratie si daramase privilegiile ordinii feudale, in beneficiul libertatii civile si a clasei negustorilor.

# In sfarsit, aparuse muncitorul si transpusese drepturile civile in functii ale supraomului.

In decursul acestei evolutii libertatea fusese pierduta; ea se transformase in egalitate. Oamenii se asemanau cu niste molecule, care nu se deosebesc decat prin intensitatea miscarii lor. Serner numea aceasta stare de lucruri lumea cinetica sau lumea muncii. In eseul sau mai sus amintit ajunsese la concluzia ca fonoforul aparuse ca agent ideal al democratiei planetare, mijloc de a inlantui invizibil pe fiecare de toti ceilalti. Fonoforul era mai ales un simplificator fara pereche. De cand isi gasise forma perfecta, votul si consultarea maselor nu mai prezentau dificultati tehnice; vointa, opinia maselor mari era cunoscuta si masurata fara intarziere* [si aici].

La drept vorbind, dreptul de a consulta se restrangea totdeauna la cativa oameni. Desigur, cu totii puteau sa auda si sa dea un raspuns; dar enuntarea intrebarilor presupunea o ierarhie. Domnea o egalitate pasiva, legata de mari diferente de functie. Vechile fictiuni ale dreptului de vot [asta e super!] se repetau in stilul automatelor.

Unul dintre personajele principale ale cartii, comandorul Lucius de Geer, incepe la un moment dat sa-i descrie unei superbe persane, careia ii era interzisa folosirea unui astfel de dispozitiv, ce poate face aparatul:

Microfonul universal. Nu poate fi nici cumparat, nici vandut, nici cedat; legat exclusiv de functia purtatorului si nu de persoana lui, cu foarte rare exceptii. Comunica in orice clipa ora locala si astronomica, longitudinea si latitudinea, situatia si pronosticurile timpului. Inlocuieste carnetul de identitate, pasaportul, ceasul, cadranul solar si busola, instrumentele nautice si de meteorologie. Transmite automat pozitia exacta a purtatorului sau la toate statiile de salvare in caz de pericol terestru, maritim sau aerian. Da, prin reperare, pozitia oricarui loc. Indica totalul consumului purtatorului de la Energeion si inlocuieste carnetul de cecuri la toate bancile si birourile de posta si biletele la toate mijloacele de transport. Confera, in timpul tulburarilor, puterea de comanda. Transmite programele tuturor posturilor emitatoare si ale agentiilor de informatii, ale academiilor, universitatilor. Permite consultarea tuturor cartilor si tuturor manuscriselor. Poate fi bransat la teatre, concerte, burse, trageri de loterie, adunari, birouri de vot si conferinte si poate face oficiul de jurnal, agentie de informatii ideala, biblioteca si enciclopedie.

Poate fi pus in legatura cu toate celelalte fonofoare din lume, excluzand numerele secrete. Poate fi garantat impotriva apelurilor. Poate sa fie bransat, in acelasi timp, cu cate numere doresti.

In toate astea nu exista nimic extraordinar. Curiozitatea lui consta in simplitate, in concentrarea intr-un mic aparat. Nu este insa decat o carja care ne ajuta sa invatam sa mergem. Considera tehnica un fel de accelerare spirituala, care va fi inlocuita, atunci cand nu vom mai avea nevoie de carje, de cu totul altceva.

* Piqqem applies the “wisdom of crowds” to stock market predictions.

Ma cheama Gri

Am pus aceasta coperta aici in primul rand pentru design-ul sau. In al doilea rand pentru ca are un Cuvant inainte scris de Pamuk. L’am citit asta vara. Pe Pamuk. Dupa emotia de moment, mi-am dat seama ca a fost departe de a ma impresiona. Cu alte cuvinte, m-a lasat gri.  Am sfarsit prin a’mi mai organiza o inmormantare literara. Insa cel ingropat a fost Pamuk, evident.

Raúl Ruiz – Le temps retrouvé, d’après l’oeuvre de Marcel Proust [1999]

Si scria despre barbati care nasc femei:

Quelquefois, comme Ève naquit d’une côte d’Adam, une femme naissait pendant mon sommeil d’une fausse position de ma cuisse. Formée du plaisir que j’étais sur le point de goûter, je m’imaginais que c’était elle qui me l’offrait. Mon corps qui sentait dans le sien ma propre chaleur voulait s’y rejoindre, je m’éveillais.