Tag Archives: Internet

Amazon the killer

Recent, o noua furtuna a smuls acoperisurile de pe umerii colegilor americani: noul Amazon Price Check smartphone app. Chiar daca a durat doar o zi, a facut destule valuri – din pacate, imho, in directia inversa decat ar fi trebuit.

Ceea ce nu prea am gasit in majoritatea covarsitoare si ghebositoare a articolelor carrrrrre denuntau noul holocaust amazonian impotriva evreului din noi (ups!) sunt urmatoarele 3 chestii:

1. micul bookshop de dupa colt (intotdeauna trebuie sa fie around the corner, altfel nu e tr00) este o afacere in egala masura ca si Amazon.

2. Sunt (literally) miliarde de lucruri pe lumea asta (books included) care nu pot fi cumparate de pe Amazon. Daca micul si romanticul tau bookshop o sa vanda biografia lui Steve Jobs, si muuulte alte titluri pe care le poti gasi peste tot, cu mai mult de 3 euro decat respectivul gigant on-line, well, prepare to die!

3. Nu te maguli cu gandul ca daca esti nu’s ce magazinas cute poti vinde asa cum vrei tu pentru ca oricum “comunitatea”, in dragostea sa nemarginita pentru micile pravalioare & stuff, o sa te sustina. Pentru ca nu o sa o faca! Dovada? Saptamanal se inchid sute de astfel de bodegi hipsteresti, iar Amazon vinde carti si e-carti cu nemiluita. Unii acuza respectivul dinozaur ca ucide cultura! Da, asta face, ucide cultura. Cultura care zace in micile pravalii. Faptul ca lumea cumpara carti de pe Amazon in cantitati impresionante, nu se pune. Nu. Asa.

Ceea ce aceasta mutatie* a campului de afaceri din structuri brick-and-mortar in magazine pixelate ne-a aratat poate fi rezumat in cateva puncte:

a. in primul rand, oamenii – in marea lor majoritate – nu sunt interesati, asa cum unii inca se mai incapataneaza sa creada, in minunatul act al cumpararii de la o persoana / magazinas real. Catusi de putin. Daca ar fi fost, none of these businesses will be closed (incluse aici si magazinele de CD-uri). Ei sunt interesati in primul rand in comoditatea achizitionarii** si in pret***. De aici si ubiquitatea supermarketurilor.

b. nu poti supravietui in afaceri (da, din pacate, vai, chiar si patronul / patroana de la boutique-ul cu carti e tot un om de afaceri) daca nu esti inovativ. Ce inseamna acet lucru? Stii ce inseamna? Daca da, Amazon nu prea exista pt. tine. Daca nu, magazinul tau nu prea exista pt. nimeni.

c. cu foarte putine exceptii, nu-ti imagina ca Amazon are ceva cu tine personal… Ca nu are. Si nici nu vrea sa-ti inchida bodega pt. ca e a ta si pt. ca e cute. Nu. Paradoxal, in cele mai multe cazuri, micul magazin se va inchide tocmai datorita tie.

Am dat de un singur articol inteligent referitor la relatia dintre cele doua chestiuni expuse aici. De ce oare sa fie atat de greu sa scrii un astfel de articol si, in plus, de ce majoritatea comentariilor la el (cateva mii bune), falimenteaza in a vedea cata dreptate are autorul?

______

* Care a dus la disparitia unui numat imens de astfel de afaceri.

** Comoditate care include, nu?, starea comoda pe canapea cu iPad-ul in fata, lectura diverselor recenzii postate pe, ca tot de el e vorba, Amazon de alti cumparatori, primirea pachetului la usa – toate astea in timp ce afara ploua torential. Sau pur si simplu imi vine sa cumpar o carte la 3 dimineata de simt ca mor daca nu o fac. Pot? Pot.

*** Amazon cu app-ul ala oferea discounturi de 5%.

Sean Cubitt

Asa. In loc sa ma debronzez la ploaia nordica, asa cum imi propusesem initial, mi-am prajit creierii  – atati cati mai am – holbandu-ma la cateva filmulete cu Sean Cubitt – pe care il consider überhot si pe care as vrea sa-l vad intr-un film porno nu va imaginati cat de mult. Am citit si cartile pe care le-a publicat – si care sunt la fel de excitante.

Cica tehnologia HD is a male purchase rather that a female one… Bravo! Mai puteti auzi si alte chestii deep: relatia dintre HD si arhitectura – aka domestic environment. Oamenii (barbatii adica, evident) isi darama bucatariile, dormitoarele si alte debarale ca sa isi poata fixa televizoarele gigantice pe pereti. Multe chestii puteti auzi.

Asadar, am citit cartile lui Cubitt…

Minds and Machines

Azi am citit un pic din Maestrul Jünger si un pic mai mult dintr-un alt Maestru despre care nu prea am povestit pe aici, pe Lanternativa.

Fiti atenti ce scrie John Caroll – ca despre el e vorba – in lucrarea sa de doc, publicata pe cand inca dinozaurii mai bateau padurile in lung si’n inalt:

In 1787, two years before the publication of Bentham’s principles, James Watt perfected his steam engine. As the first man to apply technological principles concerning heat and mechanical energy to large-scale work problems he effectively bridged the gap between Newtonian models and man’s practical struggle to control his environment. Although Bentham may have seen the outlines of his social theory in Smith’s economic model, it was the self-regulating machine, as it was being constructed and used for the first time, which more closely embodied the image of his ideal society – one which would work like clockwork. The hope that society, even man, would one day run like a well-lubricated machine was to receive repeated reinforcement from the technological innovations.

Dap, cam asta scrie el… Tragic.

In aceeasi ordine de well-lubricated idei, apare in Americi un jurnal foarte interesant, publicat sub auspiciile The Society for Machines and Mentality! Asa se chema asociatia, nu-i vina mea… Se chema pentru ca intre timp s-a desfiintat, numai bine.

Cateva cuvinte despre jurnal:

Affiliated with the Society for Machines and Mentality, the journal Minds and Machines fosters a tradition of criticism within the AI and philosophical communities on problems and issues of common concern. Its scope explicitly encompasses philosophical aspects of computer science.

The journal affords an international forum for the discussion and debate of important and controversial issues concerning significant developments within its areas of editorial focus. It features special issues devoted to specific topics, critical responses to previously published pieces, and review essays discussing current problem situations.

Site

IoT: connecting things…

…rather than people.

Un articol teribil a aparut de curand si intr-o data nefasta (Aug. 13th 2010) in The Economist (dap, unul dintre putinele THE available out there). La asa o data nu putea sa apara ceva despre Stan & Bran, nu? Nu.

Proiectul Internet of Things creaaza posibilitatea unui

global network infrastructure, linking physical and virtual objects through the exploitation of data capture and communication capabilities. The IoT refers to the networked interconnection of everyday objects

ceea ce inseamna, mai pe inteles, ca totul, absolut totul

from food, clothing, pills and pets to personal electronics, appliances and cars (incluse aici fiecare piulita in parte, fiecare LED, fiecare fiecare) will be tagged with tiny radio-frequency identification (RFID) chips and linked together in an open network of objects that would communicate with one another as well as with their users.

Referitor la 0.27 – 0.30, frumos scria cineva: There was a time when humans did not need devices “to hear the planet talking to us”. In fine…

The Difference Engine: Chattering objects.

Aici, o alta conferinta despre acest subiect.

The greatest!

Asa ne anunta titlul unui articol abia aparut in New Scientist (24 iulie 2010)… Despre ce-si-cum este vorba, mai jos. Eu intotdeauna am spus: moartea este estetica, viata este matematica.

N.B. Click pe imagini pentru lectura.

__________

Cateva situri:

Jukka-Pekka Onnela

Google Latitude

P.S.

# De fiecare data cand cititi prin articole chestii de genul “anyone involved in this kind of research faces a dilemma…bla-bla-bla” nu va emotionati prea tare. Din experienta proprie – atata cata este – va spun un lucru sigur: they don’t! Si ma iau pe mine ca exemplu si alti colegi… In vocabularul nostru nu exista cuvantul dilema (si ma refer la cea de tip moral). Dilemele apartin oamenilor ca Plesu si altor iubitori de literatura si povesti filosofice. Care dileme sunt ok pentru ocuparea timpului liber…

# In FIN sunt in proiect, si cat de curand va incepe si constructia a, 3 noi centrale atomice. Vor fi 5 centrale atomice intr-o tara cu 5 milioane de locuitori. Va intrebati de ce? Internetul.