Tag Archives: crestinism

Theatrum Pacis [1684]

Click pe imagine pt. detalii

O imagine foarte interesanta, publicata de Wolfgang Moritz Endter. Asa cum puteti vedea, alaturi de Zeii “pagani” se afla si 2 (?) personaje din mitologia crestina: fata cu cadelnita si, cred, cea cu sabia. Deasupra tuturor troneaza – iconoclast – Tetragramatonul.

Evident, asemenea convietuire nu avea cum sa fie privita cu ochi buni… Inclin sa cred ca exemplul de mai sus este unul din ultimele publicate inainte de Marea Curatenie.

Theatrum Pacis… You’re kidding me, wright?! Adica pt. asta si-au dat viata hoarde de martiri, right?! Adica pt. asta Parintii au tunat si au fulgerat secole de-a randul, right?!

Well..let’s put a smirk on that face: psalm 95, 4-5. :D

WYSIWYG (III)

Citeam azi la Avva Danielou* o chestie foarte interesanta:

“Idolatry consists in the fact that natural realities, which are the epiphanies of God, are worshiped in themselves.”

Acum ceva timp in urma, scriam ca universul crestin a fost desacralizat progresiv, dar ireversibil, iar energiile necreate ale lui Palamas (1296 – 1359), o incercare destul de disperata de a readuce sacrul mai aproape de noi, nu au prea facut nici o branza. Dimpotriva.

S-a batut mult apa in piua pe tema palamismului. Primita cu destul de multa raceala la timpul respectiv (nu au lipsit nici acuzatiile de erezie, sosite chiar din tabara orto’), nu a reusit sa se impuna nici pana in ziua de astazi cu adevarat, Palamas ramanand un ganditor marginal. De ce? Well, imho, nu pentru ca ar fi fost foarte sofisticat & shit, prea abstract sau prea destept (sunt cateva campusuri studentesti in care capelele ii sunt dedicate). Nu. A ramas si va ramane marginal din doua motive:

1. doctrina energiilor necreate poate conduce destul de usor spre o re-divinzare, re-sacralizare a cosmosului. Poate conduce destul de usor inspre o mutare de atentie dinspre Dumnezeu spre creat – o creatie ce devine Creatie, una care aparent inceteaza a mai fi “neinsufletita si nesimtitoare”. Printre hotararile Sinodului isihast din 1351, Constantinopol, se numara una care spune:

“The term deity (theotis) may be applied not only to the essence of God but to the energies as well.”**

…energii care penetreaza intreaga creatie, evident. Uuuuups, not good!

Sa nu fiu inteles gresit. Sunt destui Parinti (until Damaschin) care au recomandat lectura Cartii naturii, e drept. Cu o diferenta fundamentala, exprimata sugestiv de Johny-cu-gura-de-24K:

“Dumnezeu a aratat pamantul netocmit si fara forma pentru ca nu cumva oamenii, din pricina nevoii ce o au de el, sa-l cinsteasca mai mult decat merita!”***

Varlaam, the bad guy pt. orto’, cu accentul sau pe ratiune, a fost cu mult mai patristic decat Greg. Concentrandu-se “on the mind’s intellectual power to obtain unmystical knowledge”, el avea in spate o intreaga turma de Parinti care striga impotriva imaginatiei:

“To him, the hesychast monks see only symbolic apparitions and allusions in their imaginations. This imaginary light may even be a hallucination”.

2. Whoaaaa, ce mult am scris deja o.O Ok, 2 alta data. Peace!

_____

* Danielou J. – The Conception of History in the Christian Tradition. The Journal of Religion 30 (1950), p. 178.

** Kallistos Ware – “God Hidden and Revealed: The Apophatic Way and the Essence-Energies Distinction,” Eastern Christian Review, vol. 7, 1975, p. 130.

*** Omilia II la Geneza.

Si hellooooo, pentru cei care mai au inca dubii, Lanternativa nu este un blog religios. Stiu ca suna weird, dar, sincer, nu e.

Somnus (I)

Hypnos

Un fragment foarte interesant din Imnele Raiului a lui Efrem Sirul despre relatia dintre trup si suflet si despre faptul ca, dupa moarte, sufletele lipsite de trup asteapta invierea in afara Raiului intr-o stare ce poate fi numita “somnul sufletului”.

Daca sufletul poate vedea si auzi

fara trupul lui, de ce sa fie inchis in el?

Ca sufletul fara trup nu e in stare sa vada

o dovedeste trupul insusi; caci atunci cand ajunge orb

si sufletul este orb in el, bajbaind impreuna cu el.

Iata cum fiecare cheama si da marturie pentru celalalt;

asa cum trupul are nevoie de suflet ca sa fie viu,

asa si sufletul are nevoie de trup ca sa vada si sa auda.

Daca trupul ajunge surd si sufletul asurzeste odata cu el

ba chiar aiureaza atunci cand trupul sufera de fierbinteala.

Chiar daca sufletul exista prin el insusi,

el nu exista cu adevarat fara tovarasul sau;

se aseamana unui fat in pantecele maicii lui,

viu, dar lipsit de cuvant si de gand.

Daca sufletul, cat este in trup, se aseamana unui fat

si nu e in stare sa se cunoasca nici pe el insusi, nici pe tovarasul sau,

cu atat mai slab este odata ce paraseste trupul,

si nu mai are simturile

sa-i slujeasca ca unelte.

Caci prin simturile tovarasului sau se arata si se face el vazut.

Nimic nu lipseste acestui fericit salas*,

loc al plinatatii si desavarsit intru toate,

iar sufletul nu poate intra aici singur

caci ar fi lipsit atunci de toate,

neavand simtire si cunostinta**

Sufletul a dobandit prin trup putinta de a grai intelepciune.

In salasele dorite de la marginea Raiului

locuiesc sufletele credinciosilor si ale dreptilor

asteptandu-si aici trupurile, prietenii lor***.

_____

* Paradisul.

** Asadar, sufletul se afla intr-un fel de moarte (fara simtire & cunostinta) pana cand se va reuni cu trupul. Vom vedea in partea a doua a postului cum respectiva idee, exprimata, sa nu uitam!, de unul dintre cei mai mari Parinti ai Bisericii, si-a facut drum pana prin Anglia de sec. XVI. De la o asemenea viziune si pana la cea care neaga insasi existenta sufletului nu mai e decat un pas. Iar de la negatia asta si pana la “nihilismul” contemporan nu mai e decat jumatate de pas. Cu cat lumea devine mai atee, cu atat devine mai crestina, mai tehnologizata, mai moarta.

*** Efrem Sirul, Imnele Raiului (VIII, 3-8, 11), pp. 75-78. Deisis, 2010.

Radical latin

Il ascultam ieri pe Eddie Izzard… Ooooh, latina! Ooooh, italiana… Si mi-am adus aminte iar de sfinti. Pai cum nu?!

Creative misreading of a painted inscription on the tiles which sealed St. Philomena’s tomb in Rome: lumena/paxte/cumfi became “pax tecum filumena”. So she was called Philomena, a life was immediately written for her, and miracles followed. Her cult was only suppressed in 1960’s.

For India, see the cult of St. Expedit, apparently created out of the Italian word spedito (“sent”) affixed to the container of otherwise unidentified relics which had been sent from Rome to the island of Reunion in 1931. The saint is now the unofficial patron of the island.

Saskia Sassen – The Future of Smart Cities [2011]

Problema orasului in crestinism…. Ntzntantz, spinoasa rau. Odata cu implementarea acestui sistem religios, orasele Imperiului au inceput sa decada big time. Crestinismul este prin definitie anti-urban. Sentimentul, cultivat de Parintii greci si latini pana la saturare, a persistat pana prin sec. XVI, cand Calvin, in ale sale Insistutio Christianae religionis, inca scria:

“Go through the city streets; you are subject to as many dangers* as there are tiles on the roofs!”

Analizele cercetatoarei olandeze mi se par fantastice. Faptul ca bagam tehnologie cat incape in oras(e)** asta nu inseamna ca le si transformam in adevarate urbae. Dimpotriva…

La un moment dat Sassen vorbeste despre o platforma petroliera transformata in oras.

_________

* Prin dangers erau intelese aici pericolele spirituale.

** Peste 2000 sunt integrate in proiectul IBM: Smarter Cities.

Phlegm-atic

The Galenic theory of the humors linked man’s psychology with the Cosmos, for the four humors corresponded to the four elements, four planets and four divisions of time.

Evident, o asemenea viziune (sustinuta de un edificiu bazat pe corespondente ontologice) nu putea fi tolerata in crestinism. Dupa destule secole de lupte ideologice, a primit lovitura de gratie imediat dupa Renastere. Bam!

_____

Stiati ca pitagoreicii jurau pe 4?