Tag Archives: Brazilia

si_comm

Tranhumanismul este un curent socio-politic care, incet-incet, castiga din ce in ce mai multa popularitate nu doar in randurile celor cu fundurile asezate pe catedre, ci si in lumea rarefiata a artei alternative. Astazi, avand creierul incins de atata caldura, aka fiind in calduri, m-am gandit sa va prezint doi artisti mai putini cunoscuti ce isi intersecteaza pixelii cu unele din ideile miscarii. Respective.

BG Nichols, persoana din spatele proiectului, si_comm

currently addresses himself to the technologically sophisticated environment of our advanced digital society and proposes critical and creative reforms that constitute a rupture of traditional solutions.

Albumul Probe, aparut in 2004,

examines the notion of an impending new species of Posthuman beings,

el reluand, sonor, cateva din intrebarile pe care si le pune Nichols cu privire la limbaj si relatia dintre acesta si eventualele fapturi post-umane:

# Given that language appears to evolve alongside the great leaps of human cognition and intuition, how might the language of these Posthumans be constructed?

# What will language become?

Personal nu sunt de acord cu multe din ideile artistului, insa articolul acesta cred ca merita a fi parcurs.

Un alt artist interesat de chestiunea post- / transhumanista este si Edgar Franco, cel din spatele proiectului Posthuman Tantra:

Posthuman Tantra is a sci-fi ambient industrial soundtrack to the “Posthuman Aurora” – a visionary brave new world based in mix between Dna and Sylicon, with a new kind of creatures that will mixture human, animals, vegetables and machines.

Un interviu cu artistul brazilian, aici:

A digital creature that represents us in a virtual reality world will be able to live forever, carrying our memories and desires even after the death of our biological body.

MySpace

Forme

We shape our buildings, and afterwards our buildings shape us.

W. Churchill

Citeam zilele trecute in volumul a carui coperta oribila o puteti admira, extatic, mai sus, cateva chestiuni interesante despre noua antropologie urbana, noile medii urbane etc. Motto-ul nu este preluat din respectiva carte insa se potriveste foarte bine cu ceea ce scrie James Holston in prezentarea sa The Modernist City and the Death of the Street. Iata, spre exemplu, ce spune la p. 245:

Jum Nakao: hainele imparatului

Designer braziliano-japonez ce creaza cu seva copacului, cu pielea pamantului, cu grosimea aerului, cu efemerul existentei. Hartia.

Jünger scria pe undeva:

Am putut sa-mi cumpar o provizie buna de hartie veche, in majoritate din secolul al XVIII-lea. Era partial legata in registre mari de contabilitate, putin folosite, asa cum am vazut la Picasso, si pe care le pot utiliza ca ierbare.

Nu stiu daca Nakao l-a citit pe Jünger, insa hartia pe care o cumpara a gasit cam aceeasi utilizare, locul plantelor fiind luat de fragilele si efemerele fiinte umane.

Site-ul artistului