Tag Archives: Arta

Art in the Age of Technoscience [2009]

Daaaaa, ma gandeam initial sa va prezint, asa, pe larg si lat, cartea asta. Sa va arat cat de grozavi suntem noi astazi cu tehnologia si cu calculatoarele si cu geneticu’ inginer si cu  artificial’ viata si cu robotu’ si cu nu-stiu-sa-mai-scriu-decat-cu-tastatura + alte minunatii din astea ultra-mega-hiper postmoderne – de ajungem sa ne bagam singuri in ceata si sa nu mai stim ce inseamna sa fii uman si om si… Gata! Insa dupa aia am descoperit un reportaj fotografic minunat realizat chiar in acest an, chiar in aceasta luna, in Sankt-Petersburg. Dintr-o perspectiva mai putin obisnuita, Lanternativa va prezinta arta in the Age of Technoscience. Si nu 2009 (anul aparitiei cartii), ci 2010.

Jan Troell – Maria Larssons Eviga Ögonblick [2008]

Ieri, in timp ce ma uitam la acest film – o minunatie din aproape toate p.d.v. – mi-a venit o idee teribila: sa intreb lanternativistii ce alte filme cu / despre fotografie / fotografi au mai vazut si pot recomanda? Evident, filmul nu trebuie sa fie dedicat acestui subiect – fotografiei – neaparat, insa trebuie sa contina macar cateva referinte pe subiect.

Deci, stimabililor, ce alte filme / documentare despre sau ce contin aluzii la marea arta a fotografiei ati mai recomanda? Pot fi mentionate si animatii. Preferintele se indreapta spre filmul european si asiatic.

P.S. Evident, productii gen Fur. An Imaginary Portrait of Diane Arbus se exclud. Nu insa si cele tip Before the Rain sau Ljuset håller mig sällskap.

GHF: 10 ani

Center for History of Hermetic Philosophy and Related Currents – unicul centru, pana la ora actuala, dedicat acestui subiect atat de complex.

Unul dintre cele mai importante instrumente de lucru editate de centrul mai sus mentionat – pe scurt GHF – este Dictionary of Gnosis & Western Esotericism, o lucrare masiva in doua volume (cu peste 1200 pp. in total) ce prezinta

a great range of historical currents and personalities that have flourished in Western culture and society over a period of roughly two millennia, from Late Antiquity to the present. By doing so, it intends not only to provide a comprehensive reference work, but also to question certain ingrained assumptions about the history of Western religion and culture, and promote new agendas and analytical frameworks for research in these domains.

Asadar un intrument obligatoriu pentru toti cei interesati in a intelege mai in adanc societatea contemporana si nu numai.

Unii m-au “acuzat” de a fi exagerat in a vedea peste tot numai religie / teologie si de a analiza  arta (contemporana sau nu), economia sau politica europeana pornind de la acest criteriu. Recunosc: vad peste tot structuri religioase: in moda, in arta, in economie, in finante, in politica etc. Pentru mine, a lasa aceaste structuri afara inseamna a lasa enorm de mult afara, inseamna a ignora motorul cel mai important al societatii, baza fundamentala a realului in care ne miscam.

Site GHF

Odilon Redon: continuam cu Apocalipsa

“… et qui sedebat desuper nomen illi Mors”

(Apoc. 6, 8)

Despre Ziua intai, sau Zi una, am scris recent. Dupa Dansa, urmeaza Apocalipsa. Timpul trece repede si descopera multe, foarte multe lucruri.

Timpul trece repede pentru ca nu are cele doua momente intre care sa faca pod (inceputul si sfarsitul, Alfa si Omega).   Paradoxal si minunat, in curgerea timpului despre care vorbim nu exista decat un simgur punct. Timpul acesta nu uneste nimic. Zi una si Apocalipsa sunt unul si acelasi moment. Noi suntem blestemati in a le percepe diferit.

Mes dessins inspirent et ne se definissent pas. Ils nous placent ainsi que la musique dans le monde ambigue de l’indetermine.

“… et qui sedebat desuper nomen illi Mors.”

(Apoc. 6, 8)