Conservatorism monastic
Post dedicat lui Walhalla!
Citeam pe undeva o chestie foarte interesanta si anume ca, in timpul primei modernitati (asta ar veni cam prin sec. XII - XIII) cistercienii au fost printre cei mai entuziasti promotori ai revolutiei industriale / tehnologice (hidrotehnica si metalurgie, in special) si comerciale in Evropa medievala (sublinierile imi apartin):
Until the Industrial Revolution, most of the technological advances in Europe were made in the monasteries. The Cistercians were catalysts for development of a market economy in 12th century Europe and they were also known for their skill in metallurgy. In their rapid expansion throughout Europe the Cistercians played a role in the diffusion of new techniques, for the high level of their agricultural technology was matched by their industrial technology.
Din pacate, oricat de mult l-as admira pe Ernst Jünger nu pot sa nu remarc faptul ca Maestrul ramane tributar unei viziuni romantice, pseudo-istorice, in ceea ce priveste perioada Evului mediu. Criticand aspru societatea stiintifico-tehnologica contemporana si intorcandu-se plin de admiratie catre un trecut ipotetic, el uita - sau nu stie - ca Evul mediu
introduced machinery into Europe on a scale no civilization had previously known.
Asadar, cand pseudo-neo-conservatorii / neo-luddistii tuna si fulgera impotriva tehnologiei moderne ar trebui sa-i ia de barbi, in primul rand, pe cistercieni, pe Toma d’Aquino (unul dintre stalpii economiei moderne) si altii din aceeasi perioada. Iar lucrurile devin cu atat mai complicate cu cat asemenea chestiuni sunt introduse, fortat, in spatiile balcanice ortodoxe care au avut o cu totul alta orientare socio-economica. In primul rand acestor spatii le lipseste perioada medievala si cea moderna. Au sarit direct din antichitate (din antichitatea altora) in contemporaneitate (a lor? Vom vedea…). Unii privesc acest lucru cu mandrie. Altii, cu teama. Iar altii…ma rog.
Pentru cei interesati, mai multe informatii despre acest subiect in link-urile de mai jos:
Thomas Woods, How the Catholic Church built Western civilization
Elspeth Whitney, Paradise restored: the mechanical arts from antiquity through the thirteenth Century
Jean Gimpel, Medieval Machine: The Industrial Revolution of the Middle Ages
si nu pot sa recomand destul excelentul articol al lui Raymond de Roover, Scholastic Economics: Survival and Lasting Influence from the Sixteenth Century to Adam Smith.
Cateva titluri in plus, aici.
——
Insa nu despre hidrotehnica si metalurgica cistercienilor am vrut initial sa scriu, ci despre altceva. Am putea spune ca m-a luat gura de dinainte… Bun. Am tapitat acest blog cu diverse astrolabe medievale. Imaginile au fost preluate dintr-un fascinant volum: David King, The ciphers of the monks: a forgotten number-notation of the Middle Ages (poate fi rasfoit aici). Legatura dintre aceste instrumente si ordinul cistercian poate fi facuta asa. Lectura placuta!
_____
Uh, acum mi-am adus aminte ca am mai scris candva despre un trapist (trapistii sunt cistercieni reformati, cistercienii fiind benedictini reformati): Thomas Merton.
_____
Si pentru ca tot am mentionat Balcanii ortodocsi, iata ce spune Baeck in a sa The Mediterranean Tradition in Economic Thought (2004), pp. 57, 128:
![]()
Xenophon, while adhering to the ethical code of his class, advocated a novel synthesis between traditional virtue and the upsurge of growth economics. This aspect of economics is based on Xenophon’s efficient management, propagated in the Oikonomikos; Ischomachos is the gentleman squire, the Kalos kagathos who does not waste his time in the agora, but takes good care of his possessions and who personifies the ethical efficiency of classical society.
In many respects the activities of the monastic Cistercian order of the eleventh and twelfth centuries mirror this aspect of Xenophon’s principles of efficient management, with no abstract ethical morality involved. The Cistercians not only propagated a new enterprise culture, but also an original corporate structure. By exploring, settling and cultivating the lands under their own management, by their positive evaluation of labour, by efficient management of human and material capital, by their positive inclination toward new technologies (unusual for its time), by a puritan austerity in lifestyle for the monks and their fellow brothers, and by means of a spirituality which presented all this as the fulfilment of a divine plan for the earthly acquisition of eternal bliss, the Cistercians emerged as the most productive stimulators of the rural economy. Under their influence, the stationary economy of the time was gradually transformed into a growth economy.
Their activities were a prototype of multinational agribusiness, since their order spread from Portugal, Ireland, Scotland, and England in the west to Sweden in the north, to much of southern, western, and central Europe, and on to Syria and Palestine, through the Crusades. This multinational activity was governed by a General Chapter and has been looked at as the forerunners of the multinational company of our day.
![]()
Pacat ca spiritualitatea si modul de viata benedictin (inclus cel reformat) nu a avut un impact mai decisiv in istoria Evropei, el fiind depasit de prezenta franciscano-dominicana. Rezultatele sunt evidente astazi. Sa speram insa ca intelepciunea si imensul bun simt benedictin isi vor face loc, pana la urma, in societatea contemporana…
















This post has 7 comments
December 30th, 2009
Trebuie facute cateva mentiuni si in legatura cu Ordinul Cistercian. Disponibilitatea lor fata de tehnica, “management” eficient si “piata libera” venea nu pe fundalul unei mercantilizari sociale, ci pe fondul unei dorite auto-suficiente materiale. Fata de secularizarea parodica a acestor idei, ethosul cistercian nu parea a fi cuprins de vehementa unui hybris tehnologico-antreprenorial.
Mereu am fost de parere ca cele mai mari aberatii se nasc nu din dezvoltarea ideilor laice, ci din secularizarea ideilor teologice. Parodia numita “ideologie” in modernitate nu e decat o teologie disfunctionala si smulsa din metafizic. Ar fi interesant de subliniat aici pozitia lui Schmitt …
December 31st, 2009
@ Horea:
Exact. Tocmai asta incercam sa sugerez: faptul ca astazi, paradoxal, nu mai avem nici ideologii reale (metafizica 0) si, tot din aceasta cauza, nici o relatie sanatoasa - sa spun asa - cu rodul mainilor noastre. Caci iata, cistercienii, cat or fi fost ei de tehnici si de stintifici (ca sa nu mai mentionez iezuitii), ramaneau totusi monahi! Adica cu o deschidere fantastica catre sacru. Si cred ca aici este marea provocare…
Problema intervine in momentul in care noi nu mai intelegem acest mod de viata si aruncam vina pe tehnica in sine - ca fiind unul din principalele motive pentru alienarea noastra. Ceea ce e cu totul fals.
January 2nd, 2010
ce ma surprinde e preferinta ta pt arbitrar [i hate it :)] combinata cu pasiunea ta pt probleme de religie, monastica, et tout ca.
as i see things - cea mai importanta insusire a tuturor acelor organizatii religioase [si chiar esenta catolicismului] era/este respectul pt ierarhie. mai ales in chestiuni spirituale/culturale.
January 2nd, 2010
Esenta catolicismului era/este respectul pt ierarhie. Mai ales in chestiuni spirituale/culturale - asa este. Centralizarea maxima in lumea catolica a aparut insa, in varianta contemporana, odata cu Vatican I. Pana atunci, chestiunile erau un pic mai altfel…
January 2nd, 2010
well nu vreau sa insist [era doar o curiozitate].
personal sunt mai degraba sceptic in legatura cu posibilitatea unui liber-arbitru, a vreunei “autonomii” a subiectului uman, a libertatii, etc. de aici deriva [si] interesul meu in catolicism. dar discutia devine prea ampla.
December 12th, 2011
Ineffability
Modern history: from Patrology to Pathology…
December 13th, 2011
Western history: from Patrology to Pathology.
Absolut bestial / genial! Ontelus, I love you but I don’t like you!
Stati pe subiect si fiti respectuosi fata de alti cititori