Category Archives: Regii taumaturgi

RT (XVII) – Ivan al IV-lea [480]

Incoronarea lui Ivan al IV a Rusiei

Ivan cel Groaznic: Tarul prin excelenta a Rusiei, primul care a folosit acest nume, cel care a realizat imperiul rus si a proclamat Moscova ca fiind A treia Roma.

Anul acesta se implinesc 480 de ani de la nasterea sa, iar Lanternativa s-a gandit sa va prezinte cu aceasta ocazie o alta fateta a monarhului, una mai putin cunoscuta: cea de compozitor.

Muzica religioasa rusa traditionala nu sufera termen de comparatie cu cea de dupa reforma lui Petru cel Mare. Din pacate, astazi se mai pot asculta piese interpretate in vechiul stil (znamenny) doar in cadrul concertelor si doar extrem de rar in cadrul serviciilor liturgice. Cu toate acestea, stilul vechi este inca in uz in cadrul comunitatilor vechilor calendaristi, recunoscuti pentru conservatorismul lor liturgic.

Personal apreciez cu mult mai mult vechiul cant liturgic rusesc decat cel nou. Cel vechi, monoton, ascetic, interpretat doar de voci barbatesti, in care compozitiile erau foarte lungi*, aduce cumva aminte de muzica bizantina, lipsindu-i insa isonul.

Ivan al IV-lea a compus o stihira** in onoarea Mitropolitului Petru al Moscovei (‡ 1326). Motivele pentru care l-a ales tocmai pe Petru ca si subiect pentru compozitia sa sunt mai multe, unul dintre ele fiind faptul ca, daca Ivan a realizat prima centralizare politica a Rusiei, Petru a pregatit cu mult inainte terenul pentru aceasta d.p.d.v. eclesiastic, mutand scaunul mitropolitan de la Vladimir la Moscova.

Mai jos puteti asculta o parte din stihira amintita:

§

______________________

* Stihira in cinstea lui Petru al Moskovei este lunga de peste o jumatate de ora.

** Stihirile sunt imne liturgice compuse in cinstea unui sfant sau a unei sarbatori, ele cantandu-se in alternanta cu versete scripturistice (stihuri), de unde si numele.

Richelieu & Mazarin

De pe patul de moarte, Richelieu ii scrie lui Mazarin numindu-l succesorul sau. Scrisoarea a fost publicata de Saint-Simone in Memoriile sale (tom. 11, note II):

Ducele-cardinal de Richelieu pe patul de moarte

Monsieur,

La providence de Dieu, qui prescrit des limites à la vie de tous les hommes, m’ayant fait sentir en cette dernière maladie que mes jours étoient comptés; qu’il a tiré de moi tous les services que je pouvois rendre au monde, je ne le quitte qu’avec regret de n’avoir pas achevé les grandes choses que j’avois entreprises pour la gloire de mon roi et de ma patrie. Mais, parce qu’il nous faut soumettre aux lois qu’il nous impose, je bénis cette sagesse infinie et je reçois l’arrêt de ma mort avec autant de constance que j’ai de joie de voir le soin qu’elle prend de m’en consoler. Comme le zèle que j’ai toujours eu pour l’avantage de la France a fait mes plus solides contentements, j’ai un extrême déplaisir de la laisser sans l’avoir affermie par une paix générale. Mais, puisque les grands services que vous avez déjà rendus à l’État me font assez connoître que vous serez capable d’exécuter ce que j’avois commencé, je vous remets mon ouvrage entre les mains, sous l’aveu de notre bon maître, pour le conduire à sa perfection, et je suis ravi qu’il recouvre en votre personne plus qu’il ne sauroit perdre en la mienne. Ne pouvant, sans faire tort à votre vertu, vous recommander autre chose, je vous supplierai d’employer les prières de l’Église pour celui qui meurt,

Monsieur,

Votre très humble serviteur,

ARMAND, cardinal-duc de Richelieu.

Acum, unde este inmormantat Mazarin? Mormantul sau se afla in fosta capela a Collège des Quatre-Nations, actualul Institut de France, capela fiind transformata de catre Antoine Vaudoyer in sala de sedinte.

Mai multe imagini si info, aici.

RT (XV) – J. Haydn – Cantates for the Esterházys

Serialul nostru Regii taumaturgi a ajuns la cel de-al XV-lea episod, asa ca m-am gandit ca ar fi timpul  pentru o mica modificare in titlu: vechiul Regii taumaturgi s-a transformat in RT. Minimalism, ce sa mai…

O adevarata apoteoza in versuri si ritmuri baroc-clasice a Printului Nicolaus Esterházy.

Destatevi, o miei fidi. Duetto:

Al Tuo arrivo felice. Coro:

Qual dubbio ormai. Aria:

Qual dubbio ormai. Coro:

______________

  • Interesanta carticica de prezentare a acestui CD, scanata la o rezolutie excelenta.
  • Karl Geiringer, The Small Sacred Works by Haydn in the Esterhazy Archives at Eisenstadt, in The Musical Quarterly, Vol. 45, Nr. 4 (Oct., 1959), pp. 460-472.
  • Ágnes Sas, Rediscovered Documents from the Esterházy Collection, in Studia Musicologica Academiae Scientiarum Hungaricae, T. 34, Fasc. 1/2 (1992), pp. 167-185.
  • Timothy King, Patronage and Market in the Creation of Opera Before the Institution of Intellectual Property, in Journal of Cultural Economics, Vol. 25, Nr. 1 (2001), pp. 21–45. (trebuia sa pun si ceva economics…)

Regii taumaturgi (XIV) – Music for Philip II

Aparator darz al catolicismului, oponent ferm al protestantismului si stapanitorul unuia dintre cele mai mari Imperii din istorie, Philip al II-lea nu a reusit sa puna o stavila expansiunii protestante.

Se pare ca Philip avea niste gusturi excelente in materie de vesminte, el atragand atentia si invidia nu doar celor de-un rang cu dansul, ci si ambasadorilor vremii. Printre accesoriile cele mai importante ale timpului era si armura – care nu era folosita doar in razboi, ci si in cadrul intalnirilor oficiale, a turnirurilor, a intrarilor solemne in vreun oras etc.

The emperor had a particular fondness for decorated armor, and the greatest craftsmen in this field, in Italy, Germany, and Spain, flourished under his patronage. The rich treasure of arms and armor made for Charles and Philip was put in the Madrid Royal Armory, which was built by Philip in I565 to glorify the memory of his father. The size of the collection makes one wonder how one person, even a king or an emperor, could need so many suits of armor.

Mai jos puteti admira cateva piese ce au apartinut suveranului spaniol:

Si cateva piese apartinand lui Cristobal de Morales, compozitor renascentist spaniol. Respectiva interpretare a Requiem-ului sau de catre Gabrielli Consort este considerata a fi o adevarata capodopera.

Even by Paul McCreesh’ high standards, this recording is a marvel. The generous acoustics, the bass-heavy chorus, and the dark accompaniment of a Spanish dulcian (called Bajon) create the hair-rising sonority that is so symbolic of the profundity of death.

Asadar, sa inchinam un pahar Mortii, fata de care nici o armura nu ne poate apara.

Psalm 94:

Requiem aeternam:

Benedictus:

Mai multe info despre album, aici.

Regii taumaturgi (XIII) – Louis Ferdinand de Prusia

Adevarul ca nu avem de-a face cu nimic deosebit. Compozitiile Printului Louis Ferdinand nu exceleaza prin nimic. Sunt foarte calde si cumva lenese.

Merge foarte bine la o intalnire cu amici petrecareti (dar seriosi), martiali (dar indragostiti), cu nimfete dansand (sau nu), in jurul camerei, a mesei si a celor prezenti, si cu parinti grijulii de soarta plozilor aflati in inevitabila crestere.

Numit si Apolo al Prusiei, tanarul Print a murit tanar, frumos si in lupta, devenind unul dintre cele mai indragite simboluri ale perioadei romantice germane.

Andante with Variations in B flat major, Op. 4:

Larghetto varié, for violin, viola, cello, bass & piano, Op. 11: Larghetto espressivo:

Regii taumaturgi (XII) – Dimitrie Cantemir

Despre un interesant film documentar despre Cantemir, realizat de Academia de Stiinte a Rep. Moldova, puteti afla aici (unele afirmatii sunt insa mai mult decat discutabile, cum ar fi cea care il prezinta pe Cantemir ca fiind primul turcolog si arabist “din lume”!).

Acest album este fascinant din toate punctele de vedere: audio (SACD), grafic si informational (CD-ul este acompaniat de o carticica de aproape 200 de pagini cu informatii despre activitatea muzicala a lui Cantemir).

Lamento – Ene Sarére:

Taksim & Makam ‘Esmkhetiet-Yis kou ghimeten-Tchim guichi':

Der makam-i ‘Uzzâl usules Berevsan:

_______

Cantemir: Western Mind, Eastern Music, aici.

O succinta prezentare a albumului savallian, aici, iar intreaga carticica de prezentare, aici.

O prezentare a albumului Cantemir: Music in Istanbul and Ottoman Europe around 1700, aici. O recenzie la acelasi album, aici (publicata in Asian Music, Vol. 37, Nr. 1, Winter/Spring 2006, pp. 153-157).

Doua excelente recenzii la lucrarea lui Owen Wright, Demetrius Cantemir, the Collection of Notations:

Part I: Text. Transcribed and annotated by Owen Wright. 1992. SOAS Musicology Series. Volume 1. London: School of Oriental and African Studies, University of London. xxvii, 734 pp.

Part. II: Commentary. SOAS Musicology Series. 607 pp. Aldershot: Ashgate, 2000.

(Recenziile au aparut in Ethnomusicology, Vol. 39, No. 1, Special Issue: Participatory Discrepancies (Winter, 1995), pp. 146-150 / Bulletin of the School of Oriental and African Studies, University of London, Vol. 65, No. 3 (2002), pp. 588-590).

Robert Garfias, Survivals of Turkish Characteristics in Romanian Musica Lautareasca, in Yearbook for Traditional Music, Vol. 13 (1981), pp. 97-107.

Carticica de prezentare a albumului Turkey, Splendours of Topkapi (scanata intr-o rezolutie destul de slaba, dar totusi accesibila lecturii), aici.

Carticica de prezentare a albumului The Waltz. Ecstasy and Mysticism, aici.