Monthly Archives: July 2011

Theologian

Theologian este un proiect american in spatele caruia se afla Lee M. Bartow.

Cred ca am ascultat The Further I Get From Your Star…de vreo 10 ori.

Una dintre auditii a avut loc in timp ce lucram la fituica mea. S-a nimerit sa parcurg o traducere a nuvelei Mess Mend a lui Marietta Shaginyan (scriitoare comunista hard-core). In ea, autoarea descrie o boala numita vertebra media sive bestialia. De ea erau atinsi cei care nu aderau la maretele invataturi ale Parintilor rosii, people who had found support with the capitalists of America. Descrierea continua aratand ca this spinal degeneration, which eventually leaves the infected person unable to stand erect, is brought on by an unbearably powerful feeling of terror in the face of the inevitability of communism. Asadar, bestializarea omului*. Zic: OK… Dar respectiva descriere imi suna cumva familiar. Aveam senzatia ca citisem foarte recent ceva asemanator, dar nu reuseam sa-mi aduc aminte unde. In final, am reusit. Era vorba despre o pitoreasca** descriere a sectarilor de catre un fel de guru ortodox – Cleopa. Iata ce scrie respectivul:

Eu sunt prieten numai cu oamenii, voi sectarii nu sunteti oameni. Voi sunteti draci… [Sectarii] sunt alimentati cu fonduri jidovesti din America!

Ceea ce m-a frapat a fost uluitoarea asemanare – pana la suprapunere – dintre cele doua texte: bestializarea omului si, implicit, a spatiului pe care il ocupa.

Citeam aceste lucruri in timp ce ascultam Theologian – un Lautar industrial care ne invata un lucru simplu:

In Times of Need, We All Go Against Our Natures:

Discogs

________

* In ideologia crestina, nu putine sunt pasajele in care verticalitatea este considerat a fi simbolul superioritatii umane fata de animale. Exemplele sunt prea multe pentru a fi citate aici. Evident, aceasta superioritate se aplica doar crestinilor. Restul erau doar aparent verticali, acest lucru nefiind altceva decat un trick demonic pentru a-i face pe stavrolatri sa creada ca si necrestinii sunt, pana la urma, oameni.

** In cel mai nenorocit sens cu putinta.

Missa L’homme armé

L’homme armé este este titlul unui cantec laic din perioada Renasterii. Extrem de popular in acele timpuri, melodia i-a fost folosita de multi compozitori ai vremii ca si model in construirea cantus firmus-ului pentru Messa.

Cine este acest insa homme armé? Unii il identifica cu Arhanghelul Mihail. Altii, avand in verede ca primele mentiuni ale cantecului coincid surprinzator de mult cu teribila cadere a Constantinopolului (1453), considera homme armé a fi un cruciat ce porneste la lupta impotriva turcilor. Unii autori au observat ca numarul de time signatures din versiunea originala a melodiei este 31 – corespunzator cu numarul de cavaleri a Ordinului lanii de aur (inclus Marele Maestru), ceremoniile acestui ordin incluzand intotdeauna prezenta, cu puternice semnificatii simbolice, unui cavaler in armura.

Mai jos puteti asculta cateva Kyrie din aceasta Messa.

Johannes Tinctoris (c. 1435 – 1511)

Kyrie

Guillaume Dufay (1397? – 1474)

Kyrie

Mathurin Forestier (c. 1500)

Kyrie

Antoine Busnois (1430 – 1492)

Kirie

Francisco Guerrero (1528 – 1599)

Kirie

Studia Humaniora Tartuensia + Philosophia Reformata

Philosophia Reformata (PR) was founded in 1935 by the Dutch philosophers Herman Dooyeweerd and Dirk Vollenhoven. Since its inception it has carried papers, critical studies and reviews that contribute to the on-going project of Christian Philosophy. The journal has its historical and intellectual background in the so-called neo-Calvinist movement that gained momentum through the work of the 19th century Dutch theologian, politician, university founder and publicist Dr. Abraham Kuyper.

Studia Humaniora Tartuensia (SHT) publish scholarly papers and notes embodying original research in all areas of the humanities, but especially classical studies and ancient history, Neo-Latin studies, classical tradition, history of scholarship and philosophy.

Ambele reviste au arhivele on-line, multe articole putand fi accesate liber.

Site SHT

= Blogul SHT =

Site PR

________

Data fiind situatia din Norvegia, un articol publicat in 2006 in PR mi-a atras atentia:

The Concept of Multicultural Democracy: A Preliminary Christian-Philosophical Appraisal.

Munca la hotel

Intre 1922-1923, la Moscova a avut loc un concurs pentru construirea Palatului Muncii. Ironia soartei a facut insa ca pana la urma Munca sa nu fie preaslavita chiar atat de radical, asa incat respectivul palat nu a mai fost construit. Pe locul dedicat  acestui proiect a fost inaltat hotelul “Moscova” – adica exact inversul conceptului initial.

Reprezentanta de frunte a gigantismului arhitectonic, cladirea trebuia sa adaposteasca doar in sala mare peste 8000 de persoane. Muzee, sali uriase de conferinte dedicate plenarelor Partidului, un aeroport, observator astronomic, biblioteci – toate trebuiau “ingramadite” in acest sanctuar al Muncii. God forbid! Let’s build a Hotel. Am obosit doar uitandu-ne la proiecte.

Primul loc a fost castigat de Noi Trotsky. Mie imi pare un fel de Sf. Sofia:

Locul 5 a fost castigat de Ilya Golosov si al sau proiect in care respectivul Palat arata ca un turbina gigantica (simbolizand dinamica Revolutiei):

Pour John Lobb

Citeam intr-un articol:

Whereas the term mechanic (or industrial, or practical) arts calls to mind men with soiled hands tinkering at workbenches, technology conjures clean, well-educated, white male technicians in control booths watching dials, instrument panels, or computer monitors. […] This dispassionate word technology, with its synthetic patina, its lack of a physical or sensory referent, its aura of sanitized, bloodless, disembodied  cerebration and precision,  has eased the induction of what had been the mechanic arts – now practiced by engineers – into the precincts of the finer arts and higher learning.*

Dap, cine vrea sa aiba de-a face cu un obiect atins de o fiinta mizera, mustind de transpiratie, cu lenjeria intima plina de tot felul de scurgeri, cu ceara in urechi si muci in nas, cu un vocabular ce huleste Creatorul chiar si cand sopteste rugaciuni?!

Aceasta este, in general, imaginea fiintei umane in teologia reformata**. Astfel, nu e de mirare ca in tarile cu background puritan – U.S.A., Elvetia – tehnologia si arta mecanismului pur care se misca fara interventie umana (vezi orologeria) au avut si au un astfel de avant. Poate ca, pe termen lung, acesta sa fie si motivul pentru care productia de bunuri de consum s-a mutat si se muta overseas, cei din “tarile civilizate” producand din ce in ce mai mult doar servicii. From their clean offices.

________

* Leo Marx – Technology: The Emergence of a Hazardous Concept, Technology and Culture, Volume 51, Number 3, July 2010.

** Imagine pe care, recunosc, o impartasesc in mare masura.