Daily Archives: 8 December 2009

James Frachon – Ernst Jünger [2008?]

Un documentar despre scriitorul, teoreticianul, politicianul,  entomologistul si filosoful german, realizat de studioul francez Mygale Films.

______

Una din chestiunile care m-a pasionat intotdeauna la Maestrul Jünger au fost analizele sale despre limba. Tocmai de aceea ma gandeam sa postez aici mici perle de intelepciune pe care le-am extras de-a lungul timpului din diversele sale scrieri. De vrea cineva sa colaboreze, este mai mult decat invitat!

______

Pentru freilich [desigur, fireste], am gasit…il est vrai [e adevarat], ceea ce…nu mi s-a parut potrivit. Freilich poate premerge unei restrictii; pe de alta parte poate sugera si o accentuare. Probabil se apropie cel mai mult de „parerea mea este ca…” sau „daca ne gandim bine observam ca…”. S-ar putea spune ca are caracter intensificator, de asemenea ca pune cartile pe masa, dar se mai adauga si altceva, o nota descantatoare, un fel de incuviintare voioasa atribuita cititorului. Are loc un rapt al consimtamantului.

Truhe [sipet, lada, cufar]: de la truen, a incredinta. Tot aici, si cuvantul Hüstrue pentru sotie, gospodina, pe care l-am citit pe pietrele funerare din nord. Apoi Trude pentru vrajitoare – in care ceea ce e tainic, ascuns, capata un inteles malefic. Si trudeln [a se roti, a se invarti] apartine aceleiasi familii: asa umbla vrajitoarele prin vazduh.

Al 9-lea cutit

Cred ca stiti filmul lui Polanski, The Ninth Gate. Un film foarte dragut, as putea spune. Carti vechi, biblioteci, editii rare etc. Una dintre aceste carti, numita pompos De Umbrarum Regni Novem Portis, continea o serie de gravuri care, in fiecare dintre cele trei editii existente, contineau elemente diverse. Puse cap la cap, aceste elemente se transformau in calea de acces catre regatul celui-ce-poarta-lumina.

De ce al 9-lea cutit? Ei bine, pana la urma problema cu gravurile din De Umbrarum… nu este chiar atat de inventata- si aici legatura dintre A noua poarta si al 9-lea cutit devine clara. Acest cutit nu este unicul. Mai exista exemplare in U.S., Paris, Belgia, Olanda si Germania. Odata identificate toate aceste exemplare – ceea ce deja se face de cativa ani buni – se vor putea pune cap la cap bucatile muzicale inscrise pe lamele lor, creandu-se astfel o piesa unica.