Monthly Archives: August 2009

Desfraul estetic al mortii (I)

Am locuit intr-o casa cu o mare biblioteca privata. Mare pentru secolele XVI-XVII.

Doar traversai de’a latul un coridor imens, si cam infricosator pe timp de noapte, si, cu o cheie cat toate zilele, descuiai usa.

Cand intram acolo, mi se parea ca intru intr-un cimitir, cartile servind  atat ca groapa, cat si ca monument funerar. Titlurile erau lungi, iar uneori pe prima pagina erai intampinat de figuri aspre de barbati de mult trecuti. Daca aveai noroc, rasfoind, puteai descoperi si cate o femeie – sub chip de sfanta,  vesnic intre doua varste – ce avea pe chip, adanc sculpat, fiorul unui orgasm. Divin. Toti sunt morti astazi. Iar acea biblioteca nu era decat un loc de intalnire pentru foarte putini necrofili, violatori impatimiti de cadavre mumificate. Am ajuns astfel sa urasc femeile intre doua varste, barbatii pietrificati intru asprimea lor impotenta, dezgustator de moderna si ipocrita.

Salivez…

De aceea prefer hartia nescrisa, veche. Dar nescrisa. O hartie feciorelnica, care inca isi ofera trupul mort spre intinare. Sunt insa atat de rare…incat in momentul in care gasesti una, o mangai plangand si, urland de durere si dorinta, o dedici Divinitatii. Iar ea, sarutandu-ti talpa murdara de samanta, devine femeie intre doua varste. Cred ca pana la urma am sa le urmez, ca un anahoret ateu, pe drumul lor spre desavarsire.

…cu lacrimi. Mucede.

Von Biber

Post dedicat lui Cella care, evident, mi-a interpretat gresit prima mea prezenta pe blogul sau.

Ma gandeam eu de  mai de mult sa vi-l prezint pe Heinrich Ignaz Franz von Biber, Regele neincoronat al barocului colosal [mai pe italiana Il barocco colossale].

Missa Bruxellensis este o Missa colosala compusa de von Biber. Mai putin cunoscuta decat surioara sa Salisburgensis, aceasta missa a fost descoperita recent in Biblioteca regala din Bruxelles, (de unde si numele) fiind orchestrata sub bagheta lui Jordy Savall. Mai “decenta” in complexitate decat cea compusa  de Biber in onoarea Printului-Arhiepiscop de Salzburg, Bruxellensis se interpreteaza de doar de 2 coruri sustinute de 3 orchestre (doua de instrumente de suflat + una de corzi).

Kirie: